STUDIUL ARTELOR ŞI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 1 (28), 2016

STUDIUL ARTELOR ŞI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 1 (28), 2016

REVISTA
Nr. 1 (28), 2016
Cuprins
ACTIVITATEA LUI MIHAIL BEREZOVSCHI REFLECTATĂ ÎN DOCUMENTELE ARHIVEI NAŢIONALE DIN PERIOADA BASARABIEI ŢARISTE
ARTICOL

ACTIVITATEA LUI MIHAIL BEREZOVSCHI REFLECTATĂ ÎN DOCUMENTELE ARHIVEI NAŢIONALE DIN PERIOADA BASARABIEI ŢARISTE

THE ACTIVITY OF MIHAIL BEREZOVSCHI REFLECTED IN THE DOCUMENTS OF THE NATIONAL ARCHIVE DURING TSARIST BESSARABIA

HRISTINA BARBANOI,

lector universitar, doctor în studiul artelor şi culturologie,
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice

Este cunoscut faptul că activitatea componistică a unui autor oglindeşte sfera preocupărilor sale artistice şi în acelaşi timp se prezintă ca o continuitate firească a evenimentelor din viaţa autorului, rezultatul componistic însuşi fiind o reflectare a trăirilor sale sufleteşti, am căutat să reconstituim în primul rând principalele date biografice ale marelui înaintaş al artei corale basarabene Mihail Berezovschi cu informaţii cât mai veridice, culese din surse arhivistice, ce se păstrează în fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova. În limita acestui articol, am expus rezultatele obţinute în urma analizei atente a informaţiilor desprinse din filele dosarelor 467, 491, 493 inventarul 9 din Fondul 1862, precum şi a dosarelor 116, 122, 136, 157, 170, 202, 215 din inventarul 12 a Fondului 208, ce datează din perioada în care Basarabia era Gubernie rusească şi care s-au dovedit a fi nişte documente cu adevărat inedite ce vin să aducă noi fascicule de lumină în biografia marelui compozitor, dirijor, pedagog şi nu în ultimul rând preot Mihail Berezovschi.

Cuvinte-cheie: Mihail Berezovschi, date biografice, surse arhivistice, Fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova

Currently, the religious musical creation of the great forerunner of Bessarabian choral art Mihail Berezovschi is the subject of a doctoral thesis which is in progress and whereas it is known that the compositional activity of an author reflects his artistic preoccupations and, at the same time, presents itself as a natural continuation of the events from the author’s life, the componistic result itself is a reflection of his spiritual experiences, we tried to reconstruct at first the composer’s main biographical data with information as truthful as possible, culled from archival sources that are kept in the National Archive of the Republic of Moldova’s funds. Within this article, we presented the results of a careful analysis of the information gathered from the 467, 491, 493 tabs files 9 inventory from Fund 1862, also the 116, 122, 136, 157, 170, 202, 215 files 12 inventory from Fund 208, dating from the period when Bessarabia was a Russian Province and which have proven to be some really interesting documents coming to bring new light beams in the biography of the composer, conductor, pedagogue and last but not least the priest Mihail Berezovschi.

Keywords: Mihail Berezovschi, biographical data, archival sources, National Archive of the Republic of Moldova’s Funds

În Arhiva Naţională a Republicii Moldova găsim informaţii preţioase şi deosebit de valoroase, sub forma unor documente dispersate în mai multe fonduri arhivistice, precum: Consistoriul duhovnicesc din Chişinău, Episcopia Chişinăului, Dosare personale (formulare de serviciu), diferite liste nominale etc. Unele informaţii cuprinse în dosarele din aceste fonduri vin să confirme anumite date privind activitatea profesională şi viaţa personală a lui Mihail Berezovschi; altele dezvăluie aspecte încă necunoscute; în timp ce o a treia categorie vine să corecteze unele erori informaţionale care deja au pătruns în circuitul cercetărilor muzicologice.

În documentul întitulat Lista elevilor Seminarului teologic din Chişinău care au fost înmatriculaţi în anul de studii 1882–1883, F.1862, inv.9, dos.467, găsim şi numele lui M. Berezovschi, fiind trecut cu numărul 9 în lista elevilor din clasa 1, în calitate de bursier: Berezovschi Mihail. Gubernia Basarabia. Judeţul Akkerman. Fiul răposatului Preot Andrei. Data naşterii: 8 noiembrie 1868, anul înmatriculării — 1882, 26 august [1, f.17v–f.18].

În dosarul 491, inv.9 din F.1862, găsim documentul cu denumirea Seminarul teologic din Chişinău: Evidenţa nominală a elevilor Seminarului Teologic din Chişinău pentru anul de studii 1887–1888, în care numele lui M. Berezovschi îl regăsim deja în rândul elevilor din ultimul an — clasa a 6-a, lista bursierilor, numărul 3 în listă [2, f.1v, f.2].
Într-un alt dosar — nr.493, inv.9 din acelaşi fond — 1862, întitulat Consiliul pedagogic al Seminarului teologic din Chişinău cu Atestatele şi Adeverinţele despre absolvire în ciornă cu listele celor care au absolvit cursul complet de studii, am găsit Adeverinţa ce confirmă că elevul Mihail Berezovschi, a finisat studiile la Seminarul Teologic din Chişinău, la care fusese admis în august 1882, şi pe care l-a finisat la 15 iunie 1888, cu nota 5 la purtare [3, f.10]. Această informaţie este confirmată şi în publicaţia eparhială Kишиневскиe Епaрхиальныe Вeдомости din anul 1888, nr.13, unde regăsim numele lui Mihail Berezovschi în Lista elevilor Seminarului Teologic din Chişinău întocmită după susţinerea examenelor de la sfârşitul anului de studii 1887–1888 [4, p. 466–467]. În Diploma de absolvire a lui M. Berezovschi, ca şi absolvent al Seminarului Teologic, este menţionat faptul că poate fi angajat în cadrul serviciul bisericesc sau în calitate de învăţător la şcolile populare primare, în caz contrar este atenţionat că va fi nevoit să restituie statului suma cheltuită pentru studii [3, f.10v].

Din documentul ce ilustrează Diploma de absolvire al viitorului compozitor, vedem că majoritatea disciplinelor le-a însuşit pe note de 3 şi 4, iar la cântarea bisericească a obţinut nota maximă — 5. Prin acest document inedit putem confirma presupunerea enunţată de cercetătoarea Elena Nagacevschi în studiul său întitulat Mihail Berezovschi: dirijor de cor şi compozitor în care relatează următoarele: „Deşi nu dispunem de alte date vizând studiile la Seminarul Teologic din Chişinău, putem presupune că Berezovschi a demonstrat rezultate remarcabile, mai ales în ceea ce priveşte materia muzicală” [5, p.12].
Totodată, din aceeaşi sursă am putut face cunoştinţă şi cu lista disciplinelor care făceau parte din programul de studiu la Seminarul Teologic din Chişinău în acea perioadă istorică: Tâlcuirea Sfintei Scripturi, Istoria bisericească universală, Istoria bisericii ruse, Teologia generală, Dogmatica, Teologia etică şi Teologia comparativă, Îndrumarea practicii pastorale, Omiletica, Liturgica, Limba rusă, Istoria literaturii ruse, Istoria civilă universală, Istoria civilă a Rusiei, Algebra, Geometria, Trigonometria şi Pascalia, Fizica şi Cosmografia, Logica, Psihologia, Filosofia, Didactica, Limbile străine: latina, greaca şi germana, Cântarea bisericească, Învăţăturile ereticilor, Compunerea [3, f.10–f.10v].
Conform deciziei Consiliului pedagogic al Conducerii Seminarului, cu aprobarea Arhiereului, absolventul M. Berezovschi a fost promovat ca elev de categoria II. În mod evident, am fost curioşi să ştim care era semnificaţia acestor categorii, şi am găsit răspuns la această întrebare în paginile Anuarului Seminarului teologic superior “Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni” din Chişinău. Astfel, am aflat că în categoria I se plasau elevii care nu aveau nici o notă mai mică de patru la studii, (4 după vechiul sistem de apreciere a cunoştinţelor, sau 8 după sistemul nou) [6, p. 21, notă]. Iar întrucât seminaristul M. Berezovschi a avut şi note de 3, s-a plasat, respectiv, în categoria II.

Considerăm a fi necesar să specificăm unele aspecte privind studiile la Seminarul teologic în acea perioadă. Rectorul Iconom Mitrofor Constantin Popovici, în Prefaţa la Anuarul Seminarului teologic superior “Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni” din Chişinău (datată cu

6 ianuarie 1926), menţionează: „Seminarul nostru are numai curs superior şi vechea numerotare a claselor rămasă din trecut, trebuieşte descifrată precum urmează: clasa 1 de Seminar, este de fapt clasa V Secundară, clasa II–VI secundară etc., însă, când e vorba de comparaţie cu clasele seminariilor din Ţară — cum şi indică tabelele cu repartiţia materiilor de studii pe clase — nicidecum nu se poate egala de ex. cl. II/VI de Seminar cu clasa VI din Regat sau cl. IV–VIII cu clasa 8 de Seminar din Regat, căci, în ce priveşte obiectele laice — elevii Seminarului nostru sunt înainte, iar în ce priveşte obiectele teologice — sunt ca timp în urmă, aceste obiecte făcându-se în special în clasele superioare speciale (V şi VI), numai Istoria Bisericii făcându-se, de nevoe — aşa cum se face şi în Regat” [6, p. IV].

În articolul lui R. Arabagiu Cine eşti, Mihail Berezovschi?, găsim nişte mărturii ale lui M. Berezovschi inserate la 15.XII.1917 în ziarul Basarabia liberă: „Seminarul teologic mi-a dat totul din ceea ce posed: principii morale, baze vitale, o disciplină de fier, facultatea de a lucra mult şi sistematic, mi-a insiprat dragostea sfântă faţă de muncă” (citat după [7, p. 192]).

Urmărind raţionamentul neobositului istorician D. Poştarencu, potrivit căruia Bairamcea şi Cotiujenii Mari, ca locuri de naştere ale lui M. Berezovschi, trebuie excluse, aducând drept argumente în acest sens date din biografia tatălui său, Andrei Berezovschi [8, p. 203, c.1, notă], am identificat un articol semnat de Alexandr Burianov în numărul 21 al publicaţiei periodice Kишиневскиe Епaрхиальныe Вeдомости editat în anul 1877, în care autorul prezintă lista preoţilor care au slujit în biserica din satul Volontiri în ordine cronologică. Prin ea se atestă că preotul Andrei Berezovschi s-a aflat în serviciu la această biserică între anii 1865–1867 (se pare nu până la sfârşitul anului 1867, întrucât următorul preot ce l-a succedat — Gheorghe Manuilov Varzopov — a slujit în perioada 1867–1868) [9, p. 906–917]. Iar în Registrul Şedinţelor Consistoriului duhovnicesc chişinăuian pentru perioada iulie-septembrie Arhiva Naţională, în sursa, Registrul Şedinţelor Consistoriului duhovnicesc chişinăuian pentru perioada iulie-septembrie1875, F.208, inv.1, dos.77, am găsit informaţii preţioase privind biografia tatălui lui M. Berezovschi, în care se relatează că „fostul preot al Soborului Înălţării Domnului din Akkerman, numit în anul 1871 pentru săvârşirea trebuinţelor creştine în închisoarea din localitate, este transferat în satul Bairamcea (care mai poartă denumirea Nicolaevca Nouă-Rusească) din data de 28 iunie 1875” [10, f.1320]. Aceasta înseamnă că între 1865–1867 A. Berezovschi s-a aflat în satul Volontiri, între 1867–1871 a slujit la biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Caplani, între 1871–1875 a slujit la Soborul Înălţării Domnului din Akkerman, iar din 28 iunie 1875 a fost transferat în satul Bairamcea. Aşadar, făcând cunoştinţă la modul direct cu aceste dovezi documentare, susţinem ideea lui D. Poştarencu precum că locul real în care s-a născut M. Berezovschi este localitatea Caplani.

În Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1890, F.208, inv.12, dos.116 [11], găsim numele lui Mihail Berezovschi printre clericii Catedralei Naşterea Domnului din Chişinău. În filele acestui document arhivistic este indicat ca an al naşterii viitorului compozitor 1867, iar locul naşterii — Caplani, judeţul Akkerman. Mai este menţionat faptul că a absolvit Seminarul Teologic în anul 1888, iar la 1 octombrie 1889 a fost hirotonit preot la biserica cu hramul Arhanghelul Mihail din Chişinău. Informaţia privind data la care a fost hirotonit este confirmată şi în nr.21 din anul 1889 al publicaţiei periodice Kишиневскиe Епaрхиальныe Вeдомости, în compartimentul Instrucţiuni privind autorităţile eparhiale, la categoria Hirotoniţi [12, p. 887]. Din dosarul sus-menţionat mai aflăm că la data de 24 martie 1890 M. Berezovschi a fost transferat la Soborul Catedralei în postura de preot, despre acest eveniment important din activitatea duhovnicească a lui M. Berezovschi este relatat în mod oficial în paginile publicaţiei Kишиневскиe Епaрхиальныe Вeдомости, nr.9 din anul 1890, în compartimentul Instrucţiuni privind autorităţile eparhiale, la categoria Transferaţi [13, p. 387–388]. În data de 14 mai 1890 este numit de către Înalt Prea Sfinţitul Serghie în calitate de preot la depunerea jurământului în cadrul Judecăţii de circumscripţie. Din filele aceluiaşi dosar, mai aflăm şi date privind viaţa personală: faptul că era căsătorit cu Elena Dimitrievna în vârstă de 18 ani, şi primul său fecior — Andrei avea doar 1 an [11, f.15v].

Şi în Lista dosarelor clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1893, F.208, inv.12, dos.122, numele lui M. Berezovschi figurează în rândul clericilor Catedralei Naşterea Domnului din Chişinău. Informaţia în linii generale este păstrată, fiind completată de un nou eveniment din cariera lui M. Berezovschi: la 15 iunie 1891, prin rezoluţia Înalt Prea Sfinţitului Isachie, este numit în funcţia de subdirijor al Corului arhieresc al Catedralei din Chişinău. În plan familiar, survin unele modificări, familia îmbogăţindu-se cu încă 2 copii: în afară de feciorul Andrei în vârstă de 4 ani, mai apare numele a două fetiţe — Maria de 3 ani şi Evghenia de 2 ani [14, f.154v].

În Lista dosarelor clericilor din bisericile Chişinăului pentru anul 1898, F.208, inv.12, dos.136, în cercul clericilor Catedralei, pe lângă datele ce figurează şi în dosarul cu aceeaşi denumire pentru anul 1893 găsim şi informaţii noi despre activitatea lui M. Berezovschi: astfel aflăm că la data 11 ianuarie 1894 este eliberat din postura de subdirijor al Corului Catedralei după propria voinţă. Iar în primăvara aceluiaşi an (1894), la 22 martie este numit profesor de cânt la Gimnaziul Nr.2. Tot în anul 1894, la 11 august devine profesor de cânt şi dirijor de cor la Gimnaziul Nr.1. În data 29 august 1894, la Congresul eparhial duhovnicesc a fost ales ca membru al Comisiei de revizie la Fabrica de lumânări, în baza unui certificat. La 3 octombrie 1896, prin rezoluţia Înalt Prea Sfinţitului Neofit, este numit din nou subdirijor al Corului arhieresc al Catedralei. La 10 octombrie 1896, conform cererii personale, a fost eliberat din funcţia de profesor de cânt la Gimnaziul Nr.1, însă la 10 septembrie 1897, la cererea directorului Gimnaziului Nr.1 a fost rechemat în funcţia de profesor de cânt la acea instituţie de învăţământ. În filele aceluiaşi dosar, mai găsim informaţia privind faptul că M. Berezovschi a fost decorat cu medalia de argint pentru slujirea în timpul Împăratului Alexandru al III-lea, presupunem că această informaţie a fost adăugată de însuşi Mihail Berezovschi în momentul în care a semnat acest document, întrucât scrisul este identic cu cel din semnătură şi chiar dimensiunea literelor este în mod evident distinctă faţă de restul informaţiei incluse în acest dosar. În compartimentul ce include informaţii privind starea familială a preotului sunt înregistraţi deja 4 copii: Andrei în vârstă de 8 ani, Maria — 7 ani, lipseşte numele Evgheniei ce figura în dosarul anterior, dar apar alţi 2 membri — Dimitrii în vârstă de 5 ani şi Alexandra de 4 ani [15, f.238v].

În Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1904, F. 208, inv.12, dos.157, în dosarul preotului Mihail Berezovschi apare un alt an al naşterii — 1868, faţă de 1867 cum era indicat în dosarele anterioare. Lista evenimentelor din viaţa compozitorului se completează după cum urmează: la 29 octombrie 1899, conform deciziei Consiliului profesoral eparhial, confirmat prin rezoluţia Înalt Prea Sfinţiei Sale de la 17 noiembrie 1899, lui M. Berezovschi i se aduc mulţumiri pentru munca de profesor de cântare bisercească la cursurile de vară ale profesorilor şi profesoarelor de la Şcolile bisericeşti ale Eparhiei Chişinăului. În data 14 decembrie 1901, i se aduc mulţumiri pentru munca sârguincioasă întru predarea cântării corale biserciceşti şi a metodelor lor la Cursurile pedagogice de vară derulate între 1900–1901 la Chişinău pentru profesorii din Şcolile bisericeşti ale Eparhiei Basarabiei [16, f.241v, f.242v].

Tot din acest document aflăm despre faptul că Mihail Berezovschi, în data de 7 mai 1902 devine posesorul unui certificat de dirijor de cor eliberat de Conducerea Capelei Imperiale cu numărul 666/263 [16, f.242v].

În filele aceluiaşi dosar găsim unele informaţii scrise de însuşi Mihail Berezovschi care completează lista evenimentelor din viaţa sa cu următoarele date: la 7 decembrie 1898 este gratificat cu Nabederniţă pentru slujirea impecabilă şi îndeplinirea stăruitoare a obligaţiunilor preoţeşti; la 31 august 1904, prin rezoluţia cu numărul 247 emisă de Înalt Prea Sfinţitul Vladimir este numit dirijor al Corului arhieresc; iar la 3 decembrie 1904 a fost gratificat cu Scufie pentru slujire sârguincioasă [16, f.241v, f.242v].
La vârsta de 37 de ani Mihail Berezovschi avea înregistraţi 6 copii: Andrei în vârstă de 14 ani şi Dumitru de 10 ani — elevi la Gimnaziul Nr.1; Maria de 13 ani şi Alexandra de 9 ani — eleve la Gimnaziul Principesa Dadiani; Zinaida de 5 ani şi Elena de 3 ani [16, f.242v].

În Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1906, F. 208, inv.12, dos.170, numele Preotului M. Berezovschi apare sub numărul 4 în lista clericilor ce slujesc la Soborul Catedralei din Chişinău. Dintre datele noi ce apar în acest dosar menţionăm: la 13 ianuarie 1905 este numit membru al Consiliului Şcolii Eparhiale de fete din partea clericilor; la 31 august 1905, prin rezoluţia Înalt Prea Sfinţitului Vladimir, este numit în funcţia de profesor de cânt la clasele superioare ale Seminarului Teologic din Chişinău; la 23 august 1905, Consiliul Şcolii Eparhiale din Chişinău îşi exprimă recunoştinţa pentru munca în predarea cântului şi metodicii cântului în cadrul cursurilor pedagogice şi de cântare bisericească pentru elevii şcolilor bisericeşti din Eparhia Chişinăului, desfăşurate în vara acelui an în capitala Guberniei; la 19 iulie 1906, prin rezoluţia Înalt Prea Sfinţitului Vladimir, este numit membru al Comisiei de examinare a pretendenţilor la funcţia de psalmişti şi a celor ce sunt gratificaţi cu stihar, fapt confirmat şi prin Decretul Consistoriului de la Chişinău în data de 2 august 1906; prin rezoluţia Înalt Prea Sfinţitului Vladimir este numit conducător al Şcolii de psalmişti — data lipseşte. În compartimentul ce vizează starea familială este menţionat că M. Berezovschi are vârsta de 39 ani; Soţia — Elena Dimitrievna în vârstă de 33 ani; copiii: Andrei — 16 ani, Maria — 15 ani, Dumitru — 12 ani, Alexandra — 11 ani, Zinaida — 6 ani şi Elena — 4 ani. Feciorii Andrei şi Dumitru sunt elevi la Gimnaziul de băieţi Nr.1, iar fiicele Maria şi Alexandra sunt eleve la Gimnaziul Principesa Dadiani [17, f.236v– f.240v].

În Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1915, numele lui M. Berezovschi figurează şi de această dată în listele clericilor de la Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău, F.208, inv.12, dos.202, data naşterii — 20 februarie 1868, locul naşterii Caplani, judeţul Akkerman. Sesizăm că în acest dosar, precum şi în altele care vor fi analizate mai jos, este indicată o dată a naşterii diferită de cea pe care o regăseam în documentele din perioada în care M. Berezovschi era elev la Seminarul Teologic (20 februarie în locul datei de 8 noiembrie).

Datele privind evoluţia carierei sale profesionale ce figurează în dosarele anteriore în linii mari se păstrează, însă am sesizat faptul că este menţionată o altă dată privitor la numirea sa în funcţia de profesor de cânt la Gimnaziul Nr.2 — cea de 14 martie 1894, spre deosebire de data de 22 martie ce figurează în dos.136, inv.12, din F.208. Privitor la calitatea sa de membru al Consiliului Şcolii Eparhiale de fete din partea clericilor, în dosarul 202, inventarul 12 din Fondul 208 apare precizarea că a fost în această postură până în 1907. Printre datele noi pe care le găsim în filele aceluiaşi dosar sunt: din septembrie 1906 M. Berezovschi lucrează ca profesor de cânt în clasele primare ale Seminarului Teologic. Din acest document aflăm şi data numirii sale în calitate de conducător al Şcolii de psalmişti, care lipsea în documentul anterior — 26 septembrie 1906. La data de 2 octombrie 1907, prin decizia Congresului Eparhiei Chişinăului înregistrată cu numărul 36 şi aprobată prin hotărârea Înalt Prea Sfinţitului Vladimir sub numărul 6100, este numit membru secretar al Consiliului Claselor de Psalmişti. La data de 3 noiembrie 1907, conform Registrului clasei de psalmişti aprobat de către Înalt Prea Sfinţitul Vladimir, Mihail Berezovschi este numit profesor superior la disciplinele teoria muzicii şi cânt pentru acestă clasă. Acest post l-a deţinut până la 3 ianuarie 1909. Începând cu anul 1906, lucrează în calitate de profesor de cânt la Gimnaziul de fete al Zemstvei. La 18 septembrie 1913, demisionează din funcţia de profesor de cânt la Seminarul Teologic din Chişinău, în legătură cu numirea sa la 24 septembrie 1913 în funcţia de Conducător (Director) al Şcolii de Psalmişti din Chişinău, prin Rezoluţia Înalt Prea Sfinţitului Serafim Episcopul Chişinăului şi Hotinului [18, f.253v, f.260v].

Lista privind gratificările este completată cu informaţia precum că la 24 martie 1907 este gratificat cu Camilafcă şi mai este menţionat faptul că a primit şi Cruce la piept însă data nu e indicată. Mai aflăm că la 4 iunie 1914 a fost decorat cu preţioasa distincţie Crucea de Aur din Cabinetul Măriei Sale pentru faptul că, în calitate de dirijor al Corului arhieresc, a participat la slujba solemnă de descoperire a Monumentului Împăratului Alexandru I în oraşul Chişinău, în prezenţa Feţelor Împărăteşti [18, f.253v, f.254v].

În filele aceluiaşi dosar sunt trecute informaţii privind sursele sale anuale de venit: 1) suma de remunerare din Caznaua de stat — 244 ruble şi 89 copeici; 2) de la Sfântul Sinod — 122 ruble şi 40 copeici; 3) suma venită din chiria casei de comerţ a Soborului — 771 ruble şi 48 copeici; 4) din urna de jertfă a Soborului pentru anul întreg — 176 ruble şi 17 copeici; 5) în calitate de dirijor — suma nu este indicată; 6) în calitate de conducător al şcolii de psalmişti — 600 ruble; 7) în calitate de profesor de cânt la Gimnaziul de Fete al Zemstvei — 500 de ruble; 8) Venituri private — 300 de ruble [18, f.254v, f.255v].

Important şi îmbucurător este faptul că în acest dosar, în compartimentul privind starea familială este trecut şi numele de domnişoară al soţiei — Elena Dimitrievna, născută Baltaga, la 3 martie 1873, dar şi faptul că, spre deosebire de documentele analizate anterior, aici este indicat anul naşterii copiilor, dar nu vârsta lor, ceea ce ne permite să reconstituim cu exactitate momentul apariţiei fiecărui copil în viaţa lui M. Berezovschi. Aşadar, aflăm că: Andrei s-a născut la 2 iunie 1890, este deja student la Universitatea Imperială din Petrograd, facultatea juridică; Maria — născută la 29 august 1891, elevă la Şcoala Imperială de Arte frumoase: Pictură, Sculptură şi Arhitectură; Dumitru — născut la 10 mai 1894, elev la Gimnaziul lui Simakov; ultimele trei fiice: Alexandra născută la 18 octombrie 1895, Zinaida — născută la 27 martie 1900, şi Elena — născută la 2 mai 1902, sunt eleve la Gimnaziul de Fete al Zemstvei. În compartimentul ce indică comportamentul întregii familii în societate supravegheată de blagocinie pentru ca informaţia să fie comunicată conducerii eparhiale, este menţionată remarca purtare foarte bună [18, f.254, f.255].

Din documentul Listele clericilor Catedralei Naşterea Domnului pentru anul 1917, F.208, inv.12, dos.215. Aflăm că meritele muncii sale asidue sunt recunoscute cu alte două distincţii: la 6 mai 1915 este decorat cu Ordinul Sânta Ana de gradul III; iar în data de 29 iunie 1916 este gratificat cu Paliţă. Am sesizat însă că în acest document figurează o altă dată privind momentul când a fost numit profesor de cânt şi conducător de cor la Gimnaziul Nr.1 — cea de 14 august, şi nu 11 august cum era indicat în documentul precedent [19, f.32v–36v].

Ne-am bucurat să vedem că în informaţia privind sursele sale anuale de venit indicate în filele acestui dosar este trecută inclusiv şi suma pe care o primea pentru activitatea de dirijor al Corului arhieresc, care nu figura în dosarul analizat mai sus. Astfel, găsim următoarele date:

1) suma de remunerare din Caznaua de stat — 244 ruble şi 89 copeici; 2) de la Sfântul Sinod — 122 ruble şi 40 copeici; 3) suma venită din chiria casei de comerţ a Soborului — 771 ruble şi 48 copeici; 4) din urna de jertfă a Soborului pentru anul întreg — 215 ruble şi 91 copeici; 5) în calitate de dirijor al Corului arhieresc — 1000 de ruble; 6) în calitate de conducător al Şcolii de psalmişti şi pentru activitatea didactică — 800 ruble; 7) în calitate de profesor de cânt la Gimnaziul de Fete al Zemstvei — 500 de ruble; 8) venituri private — 300 de ruble [20, f.33v, f.34v]. Din această informaţie observăm că cea mai mare sumă în bugetul familial venea din salariul de dirijor al Corului arhieresc. În plus, multiplele surse de venit mărturisesc şi despre activitatea prodigioasă a lui Mihail Berezovschi, care era mereu activ în dorinţa de a realiza lucruri frumoase.
Informaţiile privind starea familială vin cu unele completări, pe alocuri greşeli, însă în mod clar fiii lui M. Berezovschi avansează pe scara profesională şi în plan personal, oferind părintelui lor motive de bucurie. În filele acestui dosar vedem o nouă dată de naştere a soţiei — 31 martie 1873, şi nu 3 martie 1873 aşa cum figurează în dosarul 202, inv.12, F.202. Probabil greşeala s-a produs anume în dosarul analizat anterior, întrucât în alte documente de mai târziu, apare totuşi data de 31. Ca dată a naşterii feciorului mai mare Andrei, care deja este sublocotenent în Artilerie, este trecută cea de 27 iunie, nu 2 iunie 1890. Considerăm că de această dată greşeală s-a produs în completarea documentului de faţă, întrucât în documente de mai târziu figurează totuşi data de 2 iunie; Maria — născută la 29 august 1891, continuă să fie elevă la aceeaşi instituţie menţionată şi în dosarul 202 — Şcoala Imperială de Arte frumoase: Pictură, Sculptură şi Arhitectură, informaţia din filele dosarului 215 vine însă cu concretizarea faptului că această instituţie de învăţământ se află la Moscova; Dumitru — născut la 10 mai 1894 este deja sublocotenent în Regimentul Infanteriei din Eleţ sub numărul 33; Alexandra — născută la 18 septembrie, nu octombrie 1895 cum figurează în dosarul 202, este deja căsătorită, devenind soţia Juncherului Regimentului Măriei Sale a Şcolii militare din Pavlovsk (din păcate nu este menţionat şi numele soţului). Mezinele familiei: Zinaida — născută la 27 martie 1900 şi Elena — la 2 mai 1902, continuă să fie eleve la Gimnaziul de fete al Zemstvei [19, f.33, f.34].

Concluzionând asupra celor relatate mai sus dorim să clarificăm totuşi data şi anul naşterii lui Mihail Berezovschi. O explicaţie plauzibilă în acest sens o găsim reieşind din următorul raţionament: întrucât în unele surse arhivistice figurează data de 8 noiembrie, iar în altele data de 20 februarie, suntem de părerea că totuşi, cel mai probabil, viitorul compozitor s-a născut anume în data de 8 noiembrie, întrucât anume în această dată creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ceea ce explică şi numele care i-a fost pus şi pe care l-a purtat cu demnitate întreaga viaţă. Chiar şi în prezent, creştinii ortodocşi credincioşi cu adevărat obişnuiesc să pună nume copiilor lor în funcţie de sfinţii ce sunt sărbătoriţi în aceeaşi zi în care s-a născut copilul, iar întrucât tatăl lui Mihail Berezovschi era preot, cel mai probabil a ţinut cont de Sărbătoarea zilei în care s-a născut feciorul său. Avem o explicaţie şi privitor la data de 20 februarie 1868 care apare în unele documente. Cel mai probabil, aceasta este data la care Mihail Berezovschi a fost înregistrat în mod oficial, cum cel mai ades se întâmpla în acele vremuri, ca copiii să fie înregistraţi la primării cu întârziere destul de mare. Potrivit raţionamentului nostru, anul real al naşterii lui M. Berezovschi este 1867, şi nu 1868.

În afara aspectului ce ţine de data şi anul naşterii, în majoritatea surselor arhivistice cercetate pentru realizearea acestui articol este menţionat ca loc al naşterii lui M. Berezovschi localitatea Caplani, judeţul Akkerman, aşadar mărturiile pe care ni le oferă aceste documente pot servi drept argumente concludente pentru a exclude alte variante greşite care mai circulă în literatura muzicologică autohtonă.
Considerăm că şi restul informaţiilor desprinse din filele dosarelor din Arhiva Naţională sunt deosebit de preţioase pentru noi şi vin să întregească cu detalii inedite informaţiile pe care le posedam până acum despre această mare personalitate, demonstrându-ne încă o dată valoarea sa incontestabilă, faptul că era mereu neobosit, şi poseda o energie admirabilă, care-i dădea forţă să reuşească să fie prezent peste tot, dovadă în acest sens fiind numeroasele colective corale în fruntea cărora s-a aflat. Unicitatea sa stă şi în modul fantastic în care a reuşit să îmbine armonios activitatea dirijorală prodigioasă, de rând cu cea componistică, pedagogică şi desigur preoţească.

Referinţe bibliografice

1. Lista elevilor Seminarului teologic din Chişinău care au fost înmatriculaţi în anul de studii 1882–1883. ANRM. F. 1862. Inv. 9. Dos. 467. F. 17v–18.
2. Seminarul teologic din Chişinău: Evidenţa nominală a elevilor Seminarului Teologic din Chişinău pentru anul de studii 1887–1888. ANRM. F.1862. Inv. 9. Dos. 491. F. 1v–2.
3. Consiliul pedagogic al Seminarului teologic din Chişinău cu Atestatele şi Adeverinţele despre absolvire în ciornă cu listele celor care au absolvit cursul complet de studii. ANRM. F. 1862. Inv. 9. Dos. 493, F. 10–10v.
4. Lista elevilor Seminarului Teologic din Chişinău întocmită după susţinerea examenelor de la sfârşitul anului de studii 1887–1888. In: Kишиневскиe Епaрхиальныe Вeдомости. 1888, nr. 13, pp. 466–467.
5. NAGACEVSCHI, E. Mihail Berezovschi — dirijor de cor şi compozitor. Chişinău: Epigraf, 2002.
6. Anuarul Seminarului Teologic Superior “Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni” din Chişinău. Note din istoricul seminarului. Chişinău: Tipografia Eparhială Cartea Românească, 1926.
7. ARABAGIU, R. Cine eşti, Mihail Berezovschi? In: Basarabia. Chişinău: Universul, 1992, nr. 11. pp. 192–199.
8. POŞTARENCU, D. O Biserică dispărută din Chişinău: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. In: Identităţile Chişinăului. Ed. a 2-a. Chişinău: Arc, 2015, pp. 188–206.
9. БУРЬЯНОВ, А. Историко-статистическое описание церкви и прихода селения Волонтировка, бывшей казачьей станицы Аккерманского уезда. В: Kишиневскиe Епaрхиальныe Вeдомости. 1877, №. 21,
с. 906–917.
10. Журнал заседаний Кишиневской консистории за июль–сентябрь. НАРМ. Ф. 208. Инв. 1. Д. 77. Л. 1320–1320v.
11. Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1890. ANRM. F. 208. Inv. 12. Dos. 116. F. 15v.
12. Распоряжения Епархиальнoго Начальства: Рукоположены. B: Kишиневскиe Епaрхиальныe
Вeдомости. 1889, nr. 21, p. 887.
13. Распоряжения Епархиальнoго Начальства: Перемещены. B: Kишиневскиe Епaрхиальныe Вeдомости. 1890, nr. 9, pp. 387–388.
14. Lista dosarelor clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1893. ANRM. F. 208. Inv. 12. Dos. 122. F. 154v.
15. Lista dosarelor clericilor din bisericile Chişinăului pentru anul 1898. ANRM. F. 208. Inv. 12. Dos. 136. F. 237v–238v.
16. Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1904. ANRM. F. 208. Inv. 12. Dos.157. F. 241v– 242v.
17. Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1906. ANRM. F. 208. Inv. 12. Dos. 170 F. 236v– 240v.
18. Dosarele clericilor bisericilor din Chişinău pentru anul 1915. ANRM. F. 208. Inv. 12. Dos. 202. F. 253v– 260v.
19. Documentul Listele clericilor de la Biserice Sf. Alexandru Nevski pentru anul 1917. ANRM. F. 208. Inv. 12. Dos. 215. F. 32v–36v.