STUDIUL ARTELOR ŞI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 3 (26), 2015

STUDIUL ARTELOR ŞI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 3 (26), 2015

REVISTA
Nr.3 (26), 2015
Cuprins
SCUARUL CA SPAŢIU VERDE URBAN MULTIDIMENSIONAL
ARTICOL

SCUARUL CA SPAŢIU VERDE URBAN MULTIDIMENSIONAL

THE SQUARE AS A MULTIDIMENSIONAL URBAN GREEN PLACE

RODICA TABURTA,

conferenţiar universitar, arhitect, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Spaţiile urbane verzi deţin o serie de valori multidimensionale de natură ecologică, socială, economică, etică, estetică etc. În contextul dezvoltării urbane intense, zonele verzi capătă o importanţă tot mai mare, încercând să răspundă exigenţelor vieţii citadine, cerinţelor ecologice, necesităţii de biodiversitate, stabilitate, relaxare şi mişcare în aer liber. Prin amenajarea spaţiului verde Scuar cu Aleea Medicilor Iluştri din incinta teritoriului Blocului de studii nr. 1 al Universităţii de Medicină din mun. Chişinău, s-a urmărit reconversia unui spaţiu urban degradat şi transformarea acestuia într-o zonă de deservire atât a populaţiei ce locuieşte pe o rază de peste 400 m cât şi a personalului didactic, studenţilor ce traversează sau se recreează în această zonă. Proiectul face parte dintr-o lucrare mai amplă: Complex arhitectural de menire social-culturală cu bibliotecă, muzeu şi sală de conferinţe (cca 4.300 m2). Proiectul s-a învrednicit de înalta menţiune – diploma „Cel mai bun proiectpeisa-jer al anului 2014″ acordată de către Uniunea Arhitecţilor din Republica Moldova.

Cuvinte-cheie: arhitectură, arhitectură peisajeră, design, artă, spaţiu verde urban, ecologie, biodiversitate, valori mul­tidimensionale

The urban green areas hold a number of multidimensional values of environmental, social, economic, ethnic and aes­thetic nature. In the context of intense urban development, the green areas become increasingly important, trying to meet the needs related to the new aspects of city life, environmental requirements, biodiversity needs, stability, relaxation and move­ment in the open air. By arranging the green area the Square with the Great Doctors Alley on the territory of Block no. 1 of the University of Medicine from Chisinau, an attempt was made to renew a perishing urban area and transform it into an area that can serve people living within 400 m from it, the teaching staff or students who go through it or relax there, as well as for other people who just go by. This project is a part of a wider project: an Architectural Complex with social-cultural mission with a library, museum and a conference centre (cca 4,300 m2).The project has been awarded the Diploma for the best land­scape project of 2014 by the Architects’ Association of the RM.

Keywords: architecture, landscape architecture, design, art, urban square with green areas, alley, ecology, biodiversity, multidimensional values

Introducere.

Restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi au impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. Municipiul Chişinău, având în prezent un ritm alarmant anual de extindere a modului de viaţă urban (conform datelor Biroului Naţional de Statistică în anul 2015 apro­ximativ jumătate din populaţia urbană locuieşte în mun. Chişinău) se confruntă cu mari probleme, precum in­tensificarea traficului, poluarea atmosferică, criza de locuinţe, acumularea de deşeuri, adăugând şi reducerea, pe alocuri dramatică, a spaţiilor verzi, prin convertirea acestora în suprafeţe ocupate cu construcţii.

Spaţiile urbane verzi deţin o serie de valori multidimensionale de natură ecologică, socială, eco­nomică, etică, estetică etc. În contextul dezvoltării urbane intense zonele verzi capătă o importanţă tot mai mare, încercând să răspundă exigenţelor vieţii citadine, cerinţelor ecologice, necesităţii de biodi-versitate, stabilitate, relaxare şi mişcare în aer liber. În prezent, spaţiul verde urban este deinit variat, în funcţie de „modurile în care influenţează diferitele aspecte ale vieţii umane şi ale sistemului urban ca întreg” (Practical Evaluation Tools for Urban Sustainability – Green Blue). În Europa, unele cerce­tări privind evoluţia spaţiilor verzi sunt integrate în al V-lea Program-cadru al Uniunii Europene, sub titlul „Oraşul de mâine şi moştenirea culturală” Astfel, Proiectul EC FP5 URGE (European Community Framework Programme 5 – Urban Green Environment) conceptualizează spaţiul urban ca pe un sistem împânzit de „spaţii verzi publice … utilizate direct pentru recreere activă sau pasivă, ori utilizate indi­rect prin influenţa lor pozitivă asupra mediului urban accesibil cetăţenilor, servind diverselor nevoi ale acestora, ridicând astfel calitatea vieţii în oraşe”.

Spaţiul verde este considerat un areal multifuncţional prin producerea de oxigen ce contribuie la îmbunătăţirea aerului din mediul urban, împrospătându-l permanent şi acţionând, de asemenea, ca un filtru verde pentru noxe şi diferite pulberi, purificând atmosfera. Spaţiul verde este, de asemenea, o barieră în faţa vântului şi a poluării fonice, acţionând prin captarea şi dispersia sunetelor. La fel, spaţiul verde constituie un loc de recreere şi odihnă, un spaţiu de deconectare pentru locuitorii unui oraş, cu menţionarea cantitativ numerică şi bogat diversificată în specii şi feluri de peisaje, cu impactul major benefic psihologic. Crearea de noi zone verzi urbane, protejarea, conservarea şi extinderea celor existente, inclusiv şi prin (re)amenajarea scuarurilor, reprezintă un mijloc important de combatere a acţiunii factorilor poluanţi şi de ameliorare a mediului de viaţă al oamenilor.

Spaţiul verde urban din Chişinău.

În Republica Moldova termenul de spaţiu verde este descris, conform Legii nr. 591-XIV din 23 septembrie 1999 (Legea privind spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale) ca sistem armonizat ar­hitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, construcţii rutiere, horticole, locative), important din punct de ve­dere estetic, biologic si ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetaţie (lemnoasă arbores­centă, arbustivă, floricolă şi erbacee) si animale (art. 2). În legislaţia Republicii Moldova sunt descrise următoarele tipuri de spaţii verzi: pădure-parc, parc, scuar, gradină şi spaţii verzi (art.2 modificat prin LP202-XV1 din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599).

Chişinăul secolului al XXI-lea se confruntă tot mai mult cu diverse probleme urbane, printre cele majore se pot menţiona: aglomeraţia, datorată densităţii mari a populaţiei (Municipiul Chişinău a înregistrat pe 1 ianuarie 2015 o populaţie de 807, 05 mii de locuitori, marcând o creştere de peste 75 de mii de locuitori doar pe parcursul unui an), traficul auto intens şi insuficienţa locurilor de parcare, poluarea atmosferică (cu gaze generate, în special, de traficul auto), starea de salubritate insuficientă, inclusiv suprafeţe reduse de spaţii verzi. Conform bilanţului funciar [3], suprafaţa totală al oraşului Chişinău constituie 12,3 mii ha, divizate pe diferite destinaţii şi funcţiuni. Dar, corespunzător ulti­melor rezultate de inventariere efectuate la 01.01.2009, suprafaţa spaţiilor verzi este de 2,8 mii ha ce constituie 23% din fondul funciar. Astfel, unui locuitor al capitalei îi revine cca 36 mp de spaţii verzi, dacă avem în vedere că norma OMS (Republica Moldova a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) la 4 mai 1992) este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor, putem concluziona, că în oraşului Chişinău, situaţia spaţiilor verzi urbane este mult sub nivelul normei OMS, iar standardul Uniunii Europene nu se ştie dacă este respectat, datorită, în spe­cial, diminuării continue a suprafeţei acestora în ultimii 5 ani (Planul Local de Acţiuni pentru Mediu al municipiului Chişinău, 2010).

Spaţiul verde urban al municipiului Chişinău este format din 10 parcuri silvice, 6 parcuri, 4 gră­dini publice şi 31 de scuaruri. Spaţiile verzi urbane sunt amplasate preponderent în partea de nord şi de vest a oraşului, iar scuarurile persistă în toate sectoarele oraşului: Ciocana (39,2 ha), Centru (27,7 ha), Botanica (21,9 ha), mai puţine la Râşcani (17,9 ha) şi Buiucani (4 ha) [5].

În acest ecosistem nu există o reţea de coridoare verzi, care să facă legătură între parcuri şi alte spaţii verzi compacte. Iar, în iecare an, Chişinăul pierde câte 100 hectare de spaţii verzi, acest impact negativ iind deja o tendinţă. În locul spaţiilor verzi urbane pe terenurile arendate pe zeci de ani înainte sau cum­părate cu sume derizorii, sunt ridicate blocuri, restaurante, benzinării etc. În aceste condiţii, amenajarea de noi spaţii verzi sau reamenajarea celor existente, inclusiv scuarurilor, trebuie să se înscrie în procesul general de regenerare urbană ca o condiţie esenţială a creşterii calităţii vieţii populaţiei [2].

Scuar urban.

Scuarul este un spaţiu verde, cu suprafaţa de până la 3 hectare, amplasat, de obicei, intre străzi, cu funcţii de odihnă şi de facilitare a circulaţiei pietonilor de la o stradă la alta (art.2 modificat prin LP202-XV1 din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599).

Raza de deservire a unui scuar este de cca. 400 m, ceea ce corespunde distanţei parcurse pe jos de către un om cu mers lejer, în cca 6-8 minute. Mărimea unui scuar se stabileşte, luându-se în conside­rare că 20% din populaţia ce locuieşte în raza de deservire, frecventează simultan acel scuar. Norma pentru un vizitator este de 25-30 mp. Numărul scuarurilor se stabileşte în funcţie de mărimea centru­lui populat şi de prezenţa altor unităţi de spaţiu verde. Forma scuarului este dată de poziţia acestuia, destinaţie, coniguraţia terenului şi construcţiile din jur.

Scuarurile pot i clasiicate în modul următor: după durată (permanente, temporare sau provi­zorii); după modul de amplasare (scuarurile pot fi situate: în pieţe, înconjurate de străzi sau artere de circulaţie, în interiorul cartierelor de locuit); după destinaţie (scuarurile pot fi: scuaruri destina­te odihnei şi jocului copiilor de vârsta preşcolară; scuarurile destinate recreării şi odihnei de scurta durată; scuarurile cu funcţie prioritară decorativă). Primele doua categorii de scuaruri prezintă în componenţa lor plantaţii de arbori şi arbuşti, peluze de iarbă, aranjamente şi decoraţiuni lorale, alei, scări (în cazul terenului accidentate), bănci, chiar bazine cu apă sau fântâni arteziene, statui, chioşcuri pentru odihnă sau chiar monumente, dispuse la încrucişarea aleilor frecvent circulate [1].

Compoziţia unui scuar poate i geometrică sau liberă şi în strânsa legătură cu ansamblul arhitec­tural învecinat. Dispoziţia aleilor, ce ocupa 15-20% din suprafaţa scuarului, trebuie să permită lu­xul pietonilor după direcţiile dominante de circulaţie impuse de obiectivele de interes din apropiere. Plantaţiile arbustive şi arborescente sunt concepute şi dispuse sub forma de grupuri, boschete, în lun­gul aleilor, spre periferia scuarului, astfel încât să ofere protective faţă de zonele cu traic auto intens, adăpost contra curenţilor de aer din direcţia dominantă, zone umbrite dar şi zone însorite. Aceste plantaţii ocupa o suprafaţă importanta, între 20-60%.

Scuar cu Aleea Medicilor Iluştri (studiu de caz).

Având în vedere că spaţiile verzi din oraşul Chişinău sunt insuficiente atât ca număr cât şi ca suprafaţă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, în parteneriat cu Pri­măria Municipiului Chişinău, şi-a propus amenajarea unui spaţiu verde Scuar cu Aleea Medicilor Iluştri din incinta teritoriului Blocului de studii nr.1 al Universităţii de Medicină din mun. Chişinău [4].

Pentru realizarea acestui obiectiv, se doreşte amenajarea unui spaţiu verde de 1,6 ha, situat în partea de sud-est a oraşului, limitat de strada N. Testemiţanu (nord-vest) şi st. C. Virnav (sud-est). Spaţiul verde urban de tip scuar face legătura între Clădirea corpului didactic nr.1 şi Complexul multifuncţional de menire social-culturală care include o sală de expoziţii a Muzeului de Istorie al Medicinii din Moldova, sală de conferinţe, bibliotecă ştiinţiică, centru de autoguvernare a studenţilor cu facilităţi sportive şi de o cafenea (cca 4.300 mp), care se ală în construcţie. În vecinătatea imediată (nord-vest) a scuarului se află un bloc nou cu 11 etaje, care reprezintă o clădire rezidenţială, cu o in­frastructură dezvoltată.

Des. 1. Glorietă, întrare principală în scuar.

Speciicul categoriei de intervenţie a spaţiului verde urban de tip scuar, cu o suprafaţă relativ mică, înconjurată de trei obiecte de arhitectură cu volumetrie şi funcţiuni diverse (des.2), a impus o soluţie de proiectare şi amenajare peisajeră a scuarului care va putea să conlucreze, vizual şi eventual funcţional, cu inserţia obiectelor existente.

Des. 2. Perspectiva Scuar cu Aleea Medicilor Iluştri.

Intrarea principală a Scuarului cu Aleea Medicilor Iluştri este accentuată de „Glorietă” (des.1), o construcţie arhitectonică circulară cu coloane, prin care s-a personalizat acest spaţiu verde urban. Imediat după intrare se află axa principală a scuarului, pe parcursul căreia s-au organizat 4 boschete cu 5 monumente comemorative în iecare, amplasate în forma de semicerc, iar în centrul iecărui boschet a fost amplasat câte un havuz decorativ cu joc de jeturi de apă (des.3). Proiectul prevede delimitarea scuarului printr-un gard şi un aliniament de arbori, realizarea unor alei care urmăresc linia naturală a terenului, construirea havuzurilor cu jet de apă, construirea unui foişor, precum şi realizarea unei zone de relaxare cu bănci şi monumente medicilor iluştri.

Compoziţia scuarului este geometrică, concepută în strânsă legătură cu ansamblurile arhitectu­rale învecinate. Dispoziţia aleilor permite luxul pietonilor după direcţiile dominante de circulaţie impuse de obiectivele de interes din apropiere. Plantaţiile arbustive şi arborescente sunt concepute şi dispuse sub forma de grupuri, boschete, în lungul aleilor, spre periferia scuarului, astfel încât să ofere protective faţă de zonele cu traic auto intens, adăpost contra curenţilor de aer din direcţia dominantă, zone umbrite, dar şi zone însorite.

Des. 3. Aleea Medicilor Ilustri, scuar.

Prin amenajarea spaţiului verde Scuar cu Aleea Medicilor Iluştri din incinta teritoriului Blocului de studii nr.1 al Universităţii de Medicină din mun. Chişinău s-a urmărit reconversia unui spaţiu urban degradat şi transformarea acestuia într-o zonă de deservire atât a populaţiei ce locuieşte pe o rază de peste 400 m cât şi a personalului didactic, studenţilor ce traversează sau se recreează în această zonă. Proiectul face parte dintr-o lucrare mai amplă: Complex arhitectural de menire social-culturală cu bibli­otecă, muzeu şi sală de conferinţe (cca 4.300 m2) elaborat de către arhitectul şef Victor Chiosa şi echipa de proiectare a firmei de arhitectură „Patium Design”: arhitect Rodica Taburţa, arhitect Iurie Vasiliev, inginer peisajer Svetlana Miliuhina etc. Proiectul s-a învrednicit de înalta menţiune – diploma Cel mai bun proiect peisajer al anului 2014 acordată de către Uniunea Arhitecţilor din Republica Moldova.

Concluzii.

În contextul dezvoltării urbane accentuate, zonele verzi dobândesc o importantă tot mai mare, încercând să îndeplinească nevoi legate de noile aspecte ale vieţii citadine, de cerinţele ecologice, de nevoia de biodiversitate, de stabilitate, de relaxare şi mişcare în aer liber, de cerinţe estetice şi etice.

Scuarurile reprezintă o categorie importantă de spaţii verzi cu acces nelimitat, intens frecventate sau traversate de vizitatori şi trecători, care sunt mai răspândite în cadrul oraşului şi răspund opera­tiv nevoilor de odihnă şi lectură de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit. Ele nu trebuie considerate un accesoriu sau un simplu element de decor, ci o dotare social-umană la fel de importantă ca celelalte.

Amenajarea spaţiului verde Scuar cu Aleea Medicilor Iluştri poate servi un exemplu demn de ur­mat în scopul înfiinţării de noi spaţii verzi urbane parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate, reabilitării celor existente şi, mai ales, în scopul interzicerii desiinţării zonelor verzi existente.

Referinţe bibliografice

  1. ILIESCU, A.- F. Arhitectură peisajeră. Bucureşti: Ceres, 2006.
  2. РУССУ, А. „Зеленая” инвентаризация.B:Кишиневский обозреватель. Выпуск№ 17 [online]. 2010, 5 iunie. [citat la 20 mart. 2015]. Disponibil pe Internet: <http://www.ko.md/main/view_article.php>.
  3. Codul funciar nr. 828-XII din 25.12.1991. Modificat LP 157 din 28.06.13. Publicat: 26.07.2013 în Monitorul Oficial Nr. 161-166 art. Nr: 520. [citat la 10 mart. 2015]. Disponibil pe Internet: < http://lex.justice.md/index.php>.
  1. Memoriu Explicativ. Proiect de execuţie. Obiectul „Scuar cu Aleea Medicilor Iluştri din incinta teritoriului Blocului de studii nr.1 din str. N. Testemiţanu, 27”, Chişinău, 2013. Disponibil la adresa de e-mail: patium_ design@pochta.ru
  2. Planul local de Acţiuni pentru mediu al municipiului Chişinău, 2010. [online]. 2010. [citat la 15 mart. 2015]. Disponibil pe Internet: <www.chisinau.md/public/iles/subdiviziuni…/Dir_socio_ecologica.doc>.