JOURNALIST ECHOES ABOUT THE ARTISTIC ACTIVITY OF TENOR MICHAEL MUNTEAN
ELENA NISTREANU,
lector universitar,
Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
În articol se analizează activitatea concertistică a lui Mihail Muntean prin prisma articolelor publicistice din presa periodică. Prin intermediul publicaţiilor din mass-media, autoarea articolului subliniază calea artistică parcursă de M.Muntean de la debut și stagierea la Teatrul „La Scala” până la triumful obţinut pe cele mai mari scene ale lumii. Mai detaliat se caracterizează partidele centrale de tenor din operele „Serghei Lazo”, „Turandot”, „Dama de pică”, „Evgheni Oneghin” etc. Sunt trecute în revistă cele mai remarcabile aprecieri ale măiestriei interpretative a lui M.Muntean din diverse ţări ale lumii. Se ajunge la concluzia, că activitatea artistică a lui M.Muntean are o contribuţie majoră la dezvoltarea artei de operă în Republica Moldova și promovează imaginea artistică a ţării noastre peste hotarele ei.
Cuvinte-cheie: Mihail Muntean, arta interpretativă, operă, partidă, revistă, ziar, diapazon, timbru, mass-media
Th e article examines the concert activity of Mihail Muntean having as source of inspiration articles from periodicals. Using the publications from the media the author emphasizes the artistic path travelled by M.Muntean, from his La Scala debut and schooling until the triumph obtained on the world big stages. Th e leading parts, performed by M. Muntean in the operas „Sergei Lazo”, „Turandot”, „Queen of Spades”, „Eugene Oneghin” etc., are characterized in detail. Th ere are reviewed the most remarkable appreciations of M.Muntean`s interpretative mastery in diff erent countries. It concludes that M. Muntean`s artistic activity has made a major contribution to the development of opera art in the Republic of Moldova and is promoting our country`s artistic image abroad.
Keywords: Mihail Muntean, performing arts, opera, game, magazine, newspaper, range, timbre, mass-media
Mihail Muntean este un artist notoriu care mobilizează publicaţiile și care, pe parcursul întregii sale activităţi de creaţie, a fost și continuă să fi e în vizorul presei naţionale și internaţionale. Într-un interviu artistul menţionează că, după debutul său în rolul Cavaradossi din opera Tosca de G. Puccini, într-un ziar apăruse o recenzie nu prea mare, dar foarte caldă [1, p. 28]. Tenorul a fost înalt apreciat de presa din Chișinău după cea de-a doua lucrare de mare importanţă în teatru – partida lui Lenski din opera Evgheni Oneghin de P. Ceaikovski.
Astfel, ziarul Молодежь Молдавии (17.02.1973), în articolul Онегина поют молодые, scria: „Anume în Lenski-Muntean am simţit cel mai bine prospeţimea adevărată și neprefăcută a tinereţii” [2]; I. Păcuraru publică un interviu cu M. Muntean – Evgheni Oneghin (Moldova Socialistă, 20.10.1985), în care interpretul mărturisește că lucrul asupra chipului lui Lenski l-a captivat enorm, deoarece îi este apropiat ca spirit, iar în interpretarea acestui rol s-a străduit să redea puritatea sufl etească, blândeţea și atitudinea lui romantică faţă de femeie, calităţi care nu-și vor pierde nicicând farmecul [3, p. 106].
Malicova, în articolele sale La stagiere la Teatrul „La Scala” (Советская Молдавия, 28.10.1977) și Vocaţia – opera (Chișinău, Gazeta de seară, 28.10.1977), aduce la cunoștinţa cititorilor că Artistul Emerit al RSSM M. Muntean este admis în rândul stagiarilor la renumitul Teatru La Scala din Milano, relevând: „Spectatorii sunt cuceriţi de aspiraţia artistului către puritatea sentimentelor și profunzimea întruchipărilor, integritatea spirituală și candoarea chipurilor create, de precizia cu care găsește culorile muzicale și psihologice” [3. p. 62]. Aceeași autoare, în Chișinău. Gazeta de seară (04.09.1978), după întoarcerea artistului de la stagiere, publică un articol al acestuia intitulat: „La Scala: și muncă, și inspiraţie”, ca răspuns la scrisoarea unui cititor, în care tenorul declară: „Stagiul la Teatrul La Scala are o colosală infl uenţă asupra creaţiei oricărui cântăreţ. El a avut o mare infl uenţă și asupra mea. Nu voi uita niciodată acele zile fericite” [3, p. 71]. La 21.02.1979, M. Vinogradova, în articolul Cântă Mihail Muntean, comunică cititorilor că M. Muntean a susţinut un program de concert, reprezentând un raport de creaţie după stagierea în Italia, fi ind compus din cele mai complicate arii ale muzicii clasice [3, p. 97].
Ziarul Советская Молдавия din 19.01.1980, în articolul Становление semnat de V. Malicova, releva: „Anul precedent a fost marcat pentru M. Muntean cu trei mari debuturi în partide lirico-dramatice de tenor: prinţul Calaf din Turandot de G. Puccini, contrabandistul Jose din Carmen de G. Bizet și cavalerul Vodemon din Iolanta de P. Ceaikovski. Toţi recenzenţii remarcă vocea lui puternică cu un timbru frumos, care sună ferm și curat în registrul acut, libera posedare a cantilenei și artistismul interior” [3, p. 100]. R. Iuncu publică în revista Femeia Moldovei nr. 5 din 1982 un articol în care admiră vocea cu bogate calităţi de expresie a interpretului [3, p. 99]. În articolul Счастлив песней din Советская Молдавия (31.03.1983), muzicologul G. Cocearova afi rmă: „Mihail Muntean posedă o voce puternică cu un timbru individual și un temperament artistic viu ce i-a permis să ocupe un loc de frunte printre soliștii Teatrului de Operă și Balet” [4, p. 3]. Săptămânalul Literatura și Arta (17.11.1983), în articolul Dama de pică semnat de R. Iuncu, menţionează înalta măiestrie și inteligenţă intrinsecă a interpretului în dezvăluirea evoluţiei stării sufl etești a lui Gherman [3, p. 106].
Într-o recenzie realizată în articolul Eu vă iubesc pe toţi (Chișinău. Gazeta de seară, 17.12.1984), A. Prihodco remarcă tehnica vocală ireproșabilă a interpretului, perceperea profundă a stilului în interpretarea ariilor din operele lui G. Verdi, F. Cilea, P. Ceaikovski: „Muntean, veridic și sincer, trăiește pe scenă cele trei stări contrastante, cele trei tablouri ale vieţii lui Lenski” [5, p. 4]. Ziarul Chișinău. Gazeta de seară din 27.03.1985 constată: „Mihail Muntean-Lenski este un romantic înfl ăcărat, dar și un fi losof înţelept” [1, p. 40]. Același cotidian, la 20.05.1985 relevă: „Mihail Muntean este înzestrat cu abilitatea norocoasă de a cuceri ușor și fi resc publicul, fi e în spectacolele de operă, fi e în sala de concert. Interpretarea lui entuziasmată captivează, iar naturaleţea manierei interpretative fascinează. Măiestria lui iradiază căldură sufl etească, emoţionează, aducând bucurie amatorilor de artă vocală” [1, p. 41] .
La 11.07.1986, S. Vladâca publică în ziarul Moldova Socialistă articolul Simplitatea și măiestria artistului, unde apreciază la nivel înalt activitatea cântăreţului, trece în revistă rolurile interpretate de el, constatând: „Inteligenţa interpretativă, temperamentul scenic, dicţia ireproșabilă a cântăreţului te cuceresc chiar din primele clipe. Paralel cu abilitatea de a transmite exact și fi n starea sufl etească a eroului, el aduce în fi ecare rol ceva personal: puritatea sentimentelor și nobleţea internă” [3, p. 98]. Cu ocazia acordării dlui M. Muntean a statutului de Membru de Onoare al Consiliului de Conducere al Operei Române din Iași, ziarul Chișinău. Gazeta de seară (19.01.1990) publică articolul Sunt fericit, simţindu-mă creator, semnat de R. Homenco, în care Mihail Muntean afi rmă: „Opera Petru Rareș compusă de E. Caudella captivează toată trupa nu numai prin evocarea paginilor de istorie cu o semnifi caţie pe deplin actuală, dar și prin limbajul muzical inconfundabil al autorului”. Tot aici interpretul răspunde la întrebări și își împărtășește proiectele sale [3, p. 81].
Observator de Chișinău din 15.02.1994, în articolul Ultima oră del nostro amore… de R. Iuncu anunţă că, pe 04.02.1994, s-a dat un grandios Bal Mascat cu M. Muntean în rolul lui Riccardo. „M. Muntean a fost interpretul pe cât de sigur pe propria valoare, de ponderea sa în acest spectacol, pe atât de sensibil și receptiv să răspundă la orice gest, la orice mișcare a partenerilor săi de scenă… Riccardo îi oferă lui Mihail Muntean melodii de toată frumuseţea ce nu fac decât să sublinieze disponibilităţile vocii sale” – consemnează autoarea [3, p. 105]. La 20.09.2013, R. Iuncu publică în Jurnal de Chișinău articolul „Paiaţe” de festival sau strălucirea și mizeria teatrului nostru, în care își exprimă încrederea că Opera Naţională din Chișinău Maria Bieșu se poate considera favorizată, avându-l timp îndelungat ca prim-solist pe tenorul Mihail Muntean, care și-a lăsat însemnele sale de interpretare a multor roluri [3, p. 102]. În Operanews. ru (22.09.2013) A. Matusevici publică articolul 21-й фестиваль, 2-й конкурс: с имeнем Биешу [1, p. 40], în care relevă că evenimentul principal al festivalului Invită Maria Bieșu a devenit spectacolul Paiaţe care a coincis în timp cu aniversarea a 70-a a renumitului tenor, Artist al Poporului din URSS Mihail Muntean. Autorul remarcă vocea artistului puternică și frumoasă ca odinioară, care sună ferm pe întreg diapazonul și care, ca pe vremuri, asaltează liber culmile registrului acut, reliefează maximum de emoţii la limita exaltării în renumitul monolog-mărturisire Recital. Iar articolul Mihail Muntean într-un moment de sinceritate:„Ne prăvălim într-o mocirlă de interese și minciuni”, semnat de L. Negru și publicat în Apropo magazin (01.10.2013), este dedicat aniversării a 70-a a artistului [3, p. 72].
În ultimii ani (2007-2013), presa naţională publică un șir de interviuri despre marele artist: S. Bogdănaș – Mihail Muntean. Cel mai bun Canio al Europei (VIP magazin, nr. 35, martie 2007), [1, p. 33]; C. Știrbu – Михаил Мунтян: Когда меня называют артистом, мне делают большой комплимент (Allfun.md., 13.08.2008), [1, p. 19]; О. Dașevski – Михаил Мунтян: Люди озверели от кризисов, дефолтов и маленьких зарплат (газета Время, 06.02.2009), [3. p, 73]; А. Matusevici – Михаил Мунтян: Не может быть процветания страны без культуры (Operanews.ru munteanu html, 03.10.2010), [3. p, 74]; N. Roibu – Mihail Muntean: Alerg, muncesc, cânt și trăiesc (cotidianul Timpul, 11.05.2011), [3. p, 73]; Omul săptămânii. Mihail Muntean, cântăreţ de operă (cotidianul Timpul, 12.08.2012), [3. p, 75]; О. Dașevski – Михаил Мунтян: Искусство – вечно, политика – сиюминутна (Молдавские ведомости, 18.12.2012), [3. p, 74]; V. Dașevski – Михаил Мунтян: Физически мне скоро будет 70 лет, а душевно – 20 (Panorama, 15.05.2012), [3. p, 73]; Mihail Muntean: Eu nu simt bătrâneţea. Mai am praf în pușculiţă! (cotidianul Timpul, 18.02.2013), [6].
Încă o sursă importantă despre activitatea artistică a tenorului o descoperim în prefaţa culegerii de piese din repertoriul maestrului, care a ieșit de sub tipar în 2006. Aici găsim înaltele aprecieri ale renumitei cântăreţe de operă E. Obrazţova: „Calităţile vocale și interpretative excepţional de bogate, muzicalitatea fi nă, farmecul personal și artistic captivant, puterea de muncă enormă l-au ajutat pe Mihail Muntean să ajungă un cântăreţ de operă cunoscut în întreaga lume. Este imposibil să nu-i admiri vocea: te farmecă cu expresia notelor acute, cu nuanţa catifelată a notelor medii, tehnica perfectă și timbrul fără pereche. Vocea cântăreţului cucerește defi nitiv spectatorul, întipărindu-se pentru mult timp în memoria sa. În egală măsură, îi reușesc rolurile lirice, dar și cele dramatice. Cu aceeași siguranţă și măiestrie artistică interpretează lucrări de cameră în diverse stiluri din diferite epoci” [7, p. 3]. Tot în această prefaţă descoperim recenzii ale criticilor internaţionali: „Mihail Muntean este un tenor ilustru, comparabil cu cei mai mari cântăreţi ai lumii” – scrie L. Kasilag (Filipine); ziarul american Kenosha News afi rmă: „Talentul tenorului Mihail Muntean este extraordinar. El este la fel de bun și atunci când interpretează folclor (cântece moldovenești, italiene și rusești), dar și atunci când interpretează din repertoriul clasic. Prezenţa unui asemenea cântăreţ aici, în America, este un mare eveniment și un cadou preţios pentru noi”; ziarul francez Le Monde (1994) vine cu aprecierile sale: „Vocea incomparabilului tenor Mihail Muntean te poate ţintui de scaun. Este un cântăreţ de forţă, pasionat, un profesionist excepţional”; ziarul german Rheinfels (1997) scrie: „Mihail Muntean cântă cu vocea unui tigru regal. Este un cântăreţ cu capacităţi extraordinare și de cea mai înaltă calitate. Muntean este un tenor omnipotent”; iar ziarul italian Il Piccolo (1998) îl apreciază astfel: „Mihail Muntean este un tenor superb, foarte talentat, cu o carieră remarcabilă. Producerea lui, într-adevăr, corespunde exigenţelor unui artist de talie mondială” [7, p. 5-7].
Mihail Muntean evoluează și pe cele mai mari scene ale lumii. Primele sale turnee în afara republicii le-a întreprins în Federaţia Rusă, iar cotidienele rusești nu au întârziat cu aprecierile. În anul 1983, ziarul Севeрный рабочий scria: „În chipul eroului său artistul accentuează trăsăturile lirice, provocând o sinceră compasiune umană. Foarte emoţionant a răsunat aria lui Alvaro din actul III. Vocea proaspătă și expresivă a cântăreţului este pătrunsă de căldură și sinceritate”. În continuare, același ziar (17.07.1983) menţionează: „Artistul Poporului din RSSM M. Muntean a înzestrat chipul eroului principal Manrico din opera Trubadur de G. Verdi cu un avânt emoţional, cu o însufl eţire romantică, cu o fermitate pasională și cu o tandreţe elegiacă. El are o voce sigură și interpretează cu măiestrie artistică scenele de ansamblu cu Leonora și Azucena. Punctul culminant, neobișnuit al spectacolului a fost cabaletta Manrico cu cor, interpretată cu inspiraţie de cântăreţ” [3, p. 59]. Tot în 1983, revista Юность din Iaroslavl constată: „Mihail Muntean, Artist al Poporului din RSSM, a creat chipul extraordinar al lui Gherman (Dama de pică). Posedând un timbru vocal minunat, o tehnică vocală excelentă și un talent scenic deosebit, artistul trăiește pe scenă sincer și cu mare rezervă de energie emoţională viaţa eroului său. Întreaga sa interpretare se deosebește prin logică profundă și o mare expresivitate” [3, p. 59]. Prestaţia lui M. Muntean în opera Forţa destinului a fost înalt apreciată de N. Savinov, care remarca: „Rolul lui Don Alvaro este o demonstraţie deplină a disponibilităţii vocale extrem de bogate a lui M. Muntean. Totul e foarte bine gândit, toate sună minunat” [1, p. 21]. Ziarul Izvestia din 20.07.1983 menţionează: „M. Muntean este un partener scenic demn care posedă un tenor dramatic sonor și fl exibil. În interpretarea lui, partidele lui Gherman, Pollion și Serghei Lazo se deosebesc printr-o formă defi nitivă și rigurozitate a desenului scenic” [8, p. 16].
În timpul turneului Teatrului Naţional de Operă și Balet în Soci, unde a prezentat opera Serghei Lazo de D. Gherșfeld cu M. Muntean în rolul principal, ziarul Черноморская здравница (12.07.1977) publică articolul Гимн жизни и подвигу semnat de N. Egorova, în care este relevat faptul că, după puterea generalizării artistice, acest spectacol le-a întrecut pe toate celelalte și că M. Muntean interpretează de minune rolul eroului său: „El posedă o voce puternică, suculentă, fl exibilă și o folosește excelent în cantilenă. Chipurile eroilor pe care i-a creat (Radames, Pinkerton) sunt vitale, convingătoare și memorabile” [3, p. 62].
„Mihail Muntean este un cântăreţ-actor care știe să-și păstreze stilul și expresivitatea artistică chiar și la cele mai mari eforturi profesionale. Excepţionalul lui talent de cântăreţ, în unitate cu precizia și expresivitatea rolului, ne face să credem eroilor săi” – consemnează ziarul Вечерний Ленинград în anul 1986 [8, p. 17]. După turneul efectuat la Sverdlovsk, ziarul Вечерний Свердловск (30.07.1988) afi rmă: „Sala l-a aplaudat călduros și cordial pe Artistul Poporului din URSS M. Muntean, care, cu putere emoţională și măiestrie vocală, a dezvăluit dramaturgia muzicală complexă și multilaterală a partidelor principale pentru tenor din operele lui Verdi, Puccini, Cilea” [3, p. 60]. Și ziarul Правда Cевера din Arhanghelsk (02.08.1981) publică următoarele referinţe: „Orice rol interpretat de acest cântăreţ poartă însemnul ambiţiei măiestriei vocale și scenice. Muntean este întotdeauna nou, neschimbate însă rămân frumuseţea vocii, timbrul rafi nat, farmecul, impetuozitatea cu care dezvăluie orice rol” [3, p. 61].
Interpretul M. Muntean a susţinut multe spectacole și în ţara vecină, Ucraina, unde, ca un ecou, cotidienele ucrainene au venit cu înaltă apreciere a măiestriei lui. Astfel, ziarul Правда Буковины din Cernăuţi publică articolul Чарiвний свiт Пушкина i Чайковського semnat de O. Pulineţ, în care se menţionează: „M. Muntean, interpretul tânărului romantic Lenski, a redat interesant pe scenă atât melodia luminoasă a primului său arioso Я люблю Вас, Ольга cât și intonaţia tragismului disperat al ariei de agonie din scena duelului, ceea ce a oferit actorului posibilitatea de a reliefa… moartea profund dramatică și emoţionantă a tânărului talentat în împrejurări fatale și în virtutea opiniei mondene despre onoare” [9]. În articolul Цветомузыка Михаила Мунтяну (autor N. Dunaevskaia), ziarul Вечерний Донецк (28.06.1982) publică o scrisoare din poșta redacţiei, în care spectatorii scriu: „În timpul turneului Teatrului de Operă și Balet din Moldova am vizionat spectacolul în care a participat Artistul Poporului din URSS Mihail Muntean. Rămâne neuitată impresia pe care a produs-o asupra noastră cântăreţul. Nu ne-a emoţionat doar vocea lui frumoasă, dar ne va rămâne în memorie și marele lui talent. El a cucerit ascultătorii cu vocalul său, care se caracterizează prin frumuseţea timbrului și lărgimea diapazonului. În sono-colorul și în paleta lui actoricească sunt semitonuri accesibile doar unui mare maestru care îndeamnă spectatorul să privească scrutător la chipul eroului” [3, p. 60].
După turneul Teatrului Moldovenesc de Operă și Balet la Kiev în iunie 1984, cercetătorul în teatrologie G. Golubiţcaia publică o recenzie în ziarul Киевская правда, remarcând: „Au rămas în memorie chipul expresiv al lui Radames și cel al lui Don Alvaro în interpretarea lui Mihail Muntean. În aceste roluri artistul și-a dezvăluit bogatele sale posibilităţi vocale și artistice. În chipurile eroilor lui Mihail Muntean se îmbină extraordinar de organic lirismul generos cu patosul tragic, spiritualitatea înaltă cu fermitatea și inadmisibilitatea compromisului. Astfel, a rămas întipărit pentru totdeauna în memoria celor care l-au văzut pe scenă, care au auzit vocea cântăreţului fl exibilă, generoasă în nuanţele de timbru și cărora li se părea că îi sunt supuse toate misterele sufl etului omenesc, întregul diapazon al celor mai complicate retrăiri și sentimente” [8. p. 17]. Același ziar, în timpul turneului la Kiev din 1985, scrie: „Din constelaţia de nume strălucite din republicile surori s-a memorizat cel al lui Mihail Muntean. În fi ecare seară de iunie, în faţa miilor de spectatori, și-au trăit viaţa scenică eroii lui: mărinimosul și curajosul Radames din Aida, înfl ăcăratul și gingașul Maurizzio din Adriana Lecouvrer, nobilul romantic Alvaro din Forţa destinului. Fiecare chip are epoca sa istorică, caracterul și destinul său, dar pe toţi eroii lui Mihail Muntean îi înrudește puritatea și nobleţea sufl etească și omenia profundă” [8, p. 18].
În timpul turneului Teatrului Naţional de Operă și Balet în or. Minsk, ziarul Вечерний Минск (22.06.1985), în articolul Михаил Мунтян: Согреть любовью зал, susţine că el „…îmbină în sine la perfecţie darul vocal cu talentul de actor dramatic. Lasă impresia că vocea cântăreţului a absorbit toate nuanţele sentimentelor pentru a reda profunzimea suferinţelor umane…” [3, p. 57]. Ziarul Отечественный голос (1975, Bulgaria, Plovdiv) specifi că: „Lenski al lui Muntean este sincer, poetic, strălucitor, luminos. Simplitatea comportamentului scenic, străin de efectul exterior, este atât de sincer și convingător încât, uneori, se creează impresia că participi însuţi la evenimentele care se desfășoară înaintea ochilor tăi” [1, p. 35]. În Deili expres (Filipine, 1984), criticul muzical L. Kasilag relevă: „Înzestrat multilateral, tenorul Mihail Muntean a introdus în program o notă lirică, interpretând arii din opere, cântece populare moldovenești și napolitane, romanţe ale lui Ceaikovski și Rahmaninov, iar în încheiere – cântece populare ruse. Prin interpretarea sa duioasă, expresivă și prin maniera scenică fermecătoare, Muntean a demonstrat o voce bogată, puternică, capacităţi remarcabile de a menţine înălţimea notelor fi nale ce pluteau de asupra sălii. M. Muntean este un strălucit cântăreţ de operă și face parte din pleiada celor mai de seamă cântăreţi din lume” [8, p. 17].
Activitatea concertistică a maestrului desfășurată în ţara vecină, România, a fost pe deplin apreciată de către T. Ichim în articolul Opera – templu al sufl etului, publicat în Gazeta de Transilvania (14.03.2009), în care relatează: „Mihail Muntean la ai săi 65 de ani se prezintă ca un cântăreţ cu o remarcabilă carieră artistică și un palmares impresionant de roluri cântate pe diverse scene ale lumii. Este foarte difi cil a defi ni în cuvinte complexitatea unui artist de dimensiunea lui Mihail Muntean…” [1, p. 21]. În 1990, în Marea Britanie, după interpretarea rolului lui Canio din opera Paiaţe aproximativ de 30 de ori, a fost învrednicit de revista Times cu titlul de Cel mai bun Canio al Europei. „Cu toată splendoarea grupei din Moldova, nu se poate să nu-l evidenţiem pe Mihail Muntean. Vocea lui de o frumuseţe rară (cântăreţul a trecut stagierea în Italia, școala italiană de belcanto) încântă ascultătorii. Din nou am simţit frumuseţea operei clasice ruse, în deosebi, cea a lui Ceaikovski, iar serenadele italiene și cântecele napolitane au fost în afară concurenţei. Cântăreţul era gata să tot cânte, iar ascultătorii americani, entuziasmaţi, erau gata să îl asculte la nesfârșit”, – își informează cititorii Th e Minnesota Daily News din 21.11.1986 [1, p. 33]. La 08.02.2001, ziarul Th e Stage din Marea Britanie relevă: „Mihail Muntean cântă cu un tenor solid și viu, iar chipul redat de el al unui clovn istovit tinde spre scopuri mari” [1, p. 34]. Și ziarul Th e Independent din 12.02.2001 vine cu aprecierile sale: „Mihail Muntean posedă o voce intrigantă cu o nuanţă baritonală. Calităţile cu care este redat chipul scenic puternic și hipnotizant creează un Canio ideal. Chiar și apariţia lui silenţioasă împreună cu ceilalţi la începutul actului II vorbește despre multe. Este un Paiaţe extraordinar – el creează de 50 de ori, până la scena fi nală, senzaţia omorului” [1, p. 34].
Mihail Muntean nu este lipsit nici de atenţia muzicologilor. Astfel, după premiera operei Serghei Lazo de D. Gherșfeld, în ziarul Советская Молдавия din 01.11.1980, muzicologul Z. Stolear scrie: „Chipul lui Serghei Lazo este o mare reușită a lui Mihail Muntean. Lazo al lui M. Muntean este un om nobil și distins, dur și neînfricat în momentele decisive ale vieţii. În conduita sa sesizăm simplitate și naturaleţe, iar eroismul lui nu este unul de faţadă, ci o formă a comportării. Artistul posedă multiple și considerabile posibilităţi vocale” [3, p. 109]. În același an, în ziarul Chișinău. Gazeta de seară din 19 noiembrie, criticul muzical Iu. Ţibulski remarcă: „M. Muntean, interpretul rolului lui Serghei Lazo, creează un chip emoţionant și captivant. Deși partida este foarte mare și complexă, vocea artistului răsună din plin și ireproșabil. De la o scenă la alta el apare tot mai interesant ca actor, imprimând eroului său o semnifi caţie tot mai profundă, iar la fi nal ajunge la un dramatism maxim” [3, p. 61]. În anii debutului operei Serghei Lazo, E. Mironenco publică în revista Viaţa muzicală (Музыкальная жизнь, nr. 7, 1981) un articol intitulat Opera despre Serghei Lazo (Опера о Сергее Лазо), în care autoarea aduce un omagiu prototipului eroului principal al operei Serghei Lazo și face unele referinţe la munca autorului de libret asupra textului literar. Muzicologul subliniază: „…trebuie să remarcăm munca lui Mihail Muntean. Artistul s-a înrudit în așa măsură cu rolul lui Serghei Lazo, încât creează un chip cu o realitate vitală unică” [3, p. 61].
În articolul Freamătă în sufl et cântul, publicat în ziarul Moldova Socialistă (19.07.1981), D. Prianișnicov descrie biografi a și calităţile măiestriei interpretative a lui M. Muntean, menţionează rolurile și operele în care a evaluat și analizează doar tangenţial interpretarea rolului lui Lenski [3, p.99]. Revista Музыкальная жизнь (Moscova, 1981) constată: „Evoluarea lui Mihail Muntean cere a fi menţionată aparte. Artistul s-a familiarizat cu rolul lui Serghei Lazo într-atât, încât creează chipul cu o rară veridicitate” [8, p.16]. În 1983, muzicologul Z. Stolear, în articolul Mihail Muntean (cronica vieţii de creaţie) indică datele biografi ce și cronica evenimentelor din viaţa lui M. Muntean pe scena de operă de la debut (03.02.1972) până în 1981 [3, p. 99]. În acest articol autorul analizează tangenţial rolul boierului Șuţache din opera Glira de Gh. Neaga și cel al lui Serghei Lazo din opera omonimă de D. Gherșfeld interpretate de Mihail Muntean. În 1983, revista Музыкальная жизнь menţionează: „Mihail Muntean, interpretul rolului principal (opera Serghei Lazo) a reușit să creeze chipul convingător al unui om puternic și neclintit. Posibilităţile excelente vocale demonstrate în aceste zile de cântăreţul de frunte M. Muntean, uimesc cu adevărat”. În același an, revista nominalizată relatează: „Rolul lui Alvaro relevă pe deplin bogatele posibilităţi vocale ale lui M. Muntean. Totul este bine gândit, totul se potrivește de minune” [8, p.16]. În articolul Ключ к оперной триаде, publicat în ziarul Советская культура din 19.11.1983, E. Abramova familiarizează cititorii cu datele biografi ce ale artistului, cu partidele vocale interpretate și atestă că aceste partide dezvăluie măiestria lui în însușirea profundă a stilului și în perceperea conţinutului operelor. Autoarea subliniază faptul că și în episoadele sonore cele mai tensionante poţi auzi orice cuvânt pe care îl cântă. În continuare, ea consemnează: „Coloritul baritonal catifelat al vocii în registrul grav, sonoritatea „dramatică concentrată” în registrul acut, posedarea cantilenei îl ajută pe cântăreţ să redea diferitele stări psihologice și emotive ale eroilor” [3, p. 99]. În același an, Советская музыка remarcă: „Turneul a demonstrat o dezvoltare considerabilă a măiestriei interpretative a artistului. Cântul și jocul său excelează prin caracter defi nitivat, fraze cizelate. Cântăreţul a ajuns, indiscutabil, la perioada maturităţii artistice” [8, p. 16].
„În rolul Maurizzio, conte de Saxonia, Mihail Muntean a demonstrat cele mai bune calităţi ale măiestriei sale vocale – posedarea cantilenei și ponderaţia spectrului dinamic”, – specifi că revista Музыкальная жизнь, Moscova, 1984 [8, p. 17], după premiera operei Adriana Lecouvrer de Cilea care avusese loc la 5 mai 1984 pe scena Teatrului de Operă și Balet din Moldova. La 21 iulie 1984, în ziarul Tinerimea Moldovei, muzicologul G. Ludman scria: „Este expresivă interpretarea chipurilor lui Radames și Don Alvaro de către Mihail Muntean, în care se dezvăluie bogatele posibilităţi vocale și artistice ale acestui cântăreţ” [3, p. 58]. În 1986, la Chișinău, apare în trei limbi (română, rusă, engleză) lucrarea lui G. Ludman Mihail Muntean, în care autoarea indică datele biografi ce, rolurile pe care artistul le-a jucat, analizează redarea chipurilor scenice și măiestria lui interpretativă, enumeră turneele, specifi că aprecierile partenerilor de scenă, cele ale presei republicane și străine și aceasta doar până în anul 1986 [8]. În articolul Mesager al artei veritabile muzicologul L. Doroș menţionează măiestria interpretativă a artistului, trece în revistă rolurile cărora le-a dat viaţă scenică [3, p. 97], iar în articolul Energie spirituală criticul muzical S. Benghelsdorf menţionează calităţile vocale ale cântăreţului, remarcă energia spirituală de invidiat, trece în revistă rolurile pe care tenorul le-a interpretat [3, p. 96]; G. Ludman revine la studierea activităţii artistice a lui M. Muntean, publicând articolul De la inimă la inimă, în care afi rmă că muzica lui Ceaikovski l-a însoţit pe cântăreţ pe parcursul întregii sale activităţi scenice [3, p. 95]; în articolul monografi c Mihail Muntean. Portret de creaţie, muzicologul T. Muzâca periodizează viaţa și creaţia artistului, analizează repertoriul, stilul interpretativ, activitatea concertistică și pedagogică [3, p. 91].
Materiale valoroase despre activitatea prodigioasă a lui M. Muntean ca vocalist, interpret de operă, muzică de cameră și pedagog conţine culegerea Mihail Muntean: o viaţă în lumea muzicii, apărută în 2013 sub egida Academiei de Știinţe a Moldovei [1]. Aici Gh. Duca îl califi că pe tenor drept personalitate emblematică a operei naţionale, apreciază admirabila tehnicitate a interpretării, simţul muzical și dramatic dezvoltat, vasta sa cultură lirică, iar E. Doga îl clasează printre cei mai de seamă reprezentanţi ai elitei de operă din ultimul sfert al secolului XX. Renumita mezzosoprană E. Obrazţova relevă calităţile vocale și interpretative excepţional de bogate, muzicalitatea fi nă, farmecul personal și artistic captivant, puterea de muncă enormă, care l-au ajutat pe M. Muntean să ajungă un cântăreţ de operă de înaltă clasă. Gh. Mustea apreciază înalt activitatea tenorului în calitate de profesor universitar. Frumuseţea timbrului, cu nuanţe dense, acutele puternice, respiraţia largă, gama variată de expresii sunt reliefate de muzicologul A. Matusevici în diversitatea teatrului vocal al maestrului M. Muntean [1, p. 5-16].
În studiul muzicologului G. Cocearova se redă veridic chipul ilustrului tenor ca artist liric prin analiza vastului material din presă. I. Gagim elucidează creaţia și personalitatea tenorului ca un fenomen, pe care îl abordează prin latura fi losofi că a muzicii. G. Ludman se referă la calităţile vocale care l-au situat pe artist printre soliștii de frunte. În studiul lui E. Nistreanu se dezvăluie o altă faţetă a activităţii tenorului, cea de instruire vocală în cadrul AMTAP din Chișinău. În dialogul cu A. Dănilă sunt abordate toate etapele vieţii artistului, refl ecţii asupra diferitelor probleme ale dezvoltării culturii muzicale, viziuni asupra caracterelor unor eroi din opere etc. Compartimentul Mărturii. Consemnări. Dedicaţii cuprinde schiţe ale personalităţilor culturale despre M. Muntean semnate de: M. Cimpoi, A. Samoilă, Gr. Vieru, V. Ghilaș etc., care în unanimitate îl declară pe M. Muntean drept vedetă incontestabilă de talie europeană. În 2014 apare volumul jubiliar Mihail Muntean: O viaţă dedicată operei, semnat de A. Dănilă și G. Cocearova, care reprezintă o retrospectivă a vieţii artistice a tenorului.
În concluzie, putem afi rma că artistul Mihail Muntean desfășoară o activitate prodigioasă și diversă, mișcând cultura spre noi altitudini. Rolul lui primordial în promovarea artei lirice este cel de interpret, care a susţinut spectacole pe diverse scene, atât naţionale cât și internaţionale, fi ind înalt apreciat de critici muzicali, oameni de cultură și știinţă din toate colţurile lumii. Implicit, și latura pedagogică este foarte importantă în continuitatea dezvoltării artei cântului pe teritoriul moldav, reușind să păstreze, să dezvolte și să elaboreze noi metode în predarea belcanto-ului. Însumând informaţiile analizate, obţinem imaginea complexă a fi gurii notorii Mihail Muntean – personalitate artistică de mare importanţă din ţara noastră, care a evoluţionat și impulsionat dezvoltarea multilaterală a vieţii artistice și pedagogice din arealul mioritic.