STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 2 (29), 2016

REVISTA

Cuprins

Selectează Articol THE MUSIC OF THE PAST IN THE PRESENT JUVENIS CONCERT ДЛЯ ФОРТЕПИАНО С ОРКЕСТРОМ ВЛАДИМИРА ЧОЛАКА: ЧЕРТЫ ЖАНРА И ФОРМЫ CREAŢIA CORALĂ ROMÂNEASCĂ DE ESENŢĂ FOLCLORICĂ DIN PRIMA JUMĂTATE A SEC.XX: DIRECŢII ȘI PERSPECTIVE SPAŢIUL SOCIAL AL OPEREI ITALIENE DIN ODESA DIN PRIMA JUMĂTATE A SEC. XIX CONCURSUL DE CÂNTEC EUROVISION: ISTORIE ŞI CONTEMPORANEITATE SPECIFICUL FORMEI VARIAŢIONALE ÎN TEMA CON VARIAZIONI POUR CLARINETTE ET PIANO DE JEAN FRANÇAIX ACTIVITATEA LUI MIHAIL BEREZOVSCHI REFLECTATĂ ÎN DOCUMENTELE ARHIVEI NAŢIONALE DIN PERIOADA ROMÂNIEI MARI (II) ОСОБЕННОСТИ МУЗЫКАЛЬНОГО ЯЗЫКА И ДРАМАТУРГИИ STABAT MATER В. ЧОЛАКА METODELE DE ABORDARE A SECVENŢEI MEDIEVALE DIES IRAE – O MOSTRĂ DE IMNOGRAFIE CREȘTINĂ, ÎN REQUIEM DE V. CIOLAC REFLECȚII ASUPRA TRATĂRII MUZICAL-SCENICE A CHIPULUI LIUBAȘEI ÎN OPERA MIREASA ȚARULUI DE N. RIMSKI-KORSAKOV MINIATURILE INSTRUMENTALE ALE COMPOZITORULUI GHEORGHE NEAGA: ÎNTRE VECHI ȘI NOU SONATA-DIALOG PENTRU FAGOT ȘI PIAN DE V. ROTARU BORIS DUBOSARSCHI. CVARTETUL DE COARDE NR. 4: PROBLEME DE INTERPRETARE КАМЕРНО-ИНСТРУМЕНТАЛЬНОЕ ТВОРЧЕСТВО В. П. ВЛАСОВА (НА ПРИМЕРЕ АНАЛИЗА „КОНЦЕРТНОГО ТРИПТИХА НА ТЕМУ КАРТИНЫ ИЕРОНИМА БОСХА СТРАШНЫЙ СУД”) PARTICULARITĂŢI STILISTICE ÎN SONATA NR. 1 PENTRU ACORDEON DE VIACESLAV SEMIONOV DIES IRAE CA ELEMENT CENTRAL AL DRAMATURGIEI SONATEI PENTRU PIAN OP. 13 DE NIKOLAI MIASKOVSKI КЛАССИЦИСТСКИЕ И РОМАНТИЧЕСКИЕ ЧЕРТЫ В ЦИКЛЕ ПЕСЕН БЕТХОВЕНА К ДАЛЕКОЙ ВОЗЛЮБЛЕННОЙ ИЗ ИСТОРИИ ИСПОЛНЕНИЯ ОПЕРЫ Р. ШТРАУСА АРИАДНА НА НАКСОСЕ ECOURILE ZIARISTICE DESPRE ACTIVITATEA ARTISTICĂ A TENORULUI MIHAIL MUNTEAN ABORDĂRI MODERNE ÎN CLASIFICAREA CUNOȘTINŢELOR MUZICALE ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DOMENIULUI MUZICAL-ARTISTIC STUDIUL INSTRUMENTAL CU AJUTORUL MATERIALELOR SUPORT E-ORCHESTRA SONATA ȘI SONATINA ÎN REPERTORIUL DIDACTIC PENTRU ACORDEON MINIATURA CORALĂ ARDE PĂMÂNTUL DE VASILE ZAGORSCHI: VIZIUNI STILISTICE ȘI INTERPRETATIVE STUDIUL ASPECTELOR ȘTIINŢIFICE ALE PREDĂRII CÂNTULUI ÎN CLASA PROFESORULUI UNIVERSITAR MIHAIL MUNTEAN O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA REPERTORIULUI FOLCLORIC PENTRU VIOARĂ A LĂUTARULUI BUCOVINEAN A. BIDIREL  REFLECŢII ASUPRA FENOMENULUI ORNAMENTAL ÎN REPERTORIUL LĂUTARILOR VIOLONIȘTI DIN SPAŢIUL FOLCLORIC AL MOL DOVEI ISTORICE REPERCUSIUNILE IMPACTULUI A DOUĂ LIMBAJE: PLASTIC (SCULPTURAL) ȘI CINEMATOGRAFIC POSTERUL TEATRAL ÎNTRE PUBLICITATE ȘI CREAŢIE ARTISTICĂ THE PROBLEM OF EDUCATING A PERSON IN THE WORKS OF BELARUSIAN PLAYWRIGHTS OF THE NINETEENTH CENTURY OM. MASCĂ. MARIONETĂ. ACTORUL ÎN SECOLUL XXI АКТЕРСКАЯ ВЫРАЗИТЕЛЬНОСТЬ: ФИЗИЧЕСКОЕ ДЕЙСТВИЕ КАК ЯЗЫК АРХЕТИПОВ ANALIZA COMPARATĂ A PERSONAJULUI CARMEN ÎN DIVERSE OPERE ARTISTICE MAURICE BÉJART: STIL INDIVIDUAL ÎN COREGRAFIE EFICACITATEA ELEMENTELOR RITUALICE ÎN ARTA SPECTACOLULUI FENOMENOLOGIA PORTRETULUI ÎN ARTĂ ȘI LITERATURĂ SPECIFICUL PORTRETULUI ÎN PICTURA ȘI SCULPTURA NAŢIONALĂ (ANII 1945-1960) ARTA PORTRETULUI ÎN PICTURA NAŢIONALĂ (ANII 1959-1970) VITRALIUL – PARTICULARITĂŢI TEHNICE ȘI ARTISTICE PORTRETELE-MĂȘTI ALE LUI GLEBUS SAINCIUC ANALIZA STRUCTURILOR NARATIVE ȘI SIMBOLICE ÎN GRAFICA DE CARTE DIN RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN PERIOADA DE INSTAURARE A REALISMULUI SOCIALIST (1945-1953) PARADIGMA SOCIETĂŢII MODERNE: ECHILIBRUL ÎNTRE CAPACITATEA INTELECTUALĂ (IQ) ȘI INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ (EQ) REFLECTAREA CUNOAȘTERII ARTISTICE PRIN CREATIVITATEA ȘI CREAȚIA ARTISTICĂ POLITICI CULTURALE ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII REPUBLICII MOLDOVA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ SISTEMUL POLITIC DIN REPUBLICA MOLDOVA: EVOLUŢII, VULNERABILITĂŢI ȘI OPORTUNITĂŢI DE MODERNIZARE PRACTICI DIDACTICE ȘI METODICO-INTERACTIVE DE CONSTITUIRE A UNITĂŢILOR DE STUDIU PENTRU PROGRAMELE DE FORMARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE A DANSULUI SPORTIV COPIILOR DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ RESURSE DE INFORMARE ÎN PROCESUL DE STUDII ȘI CERCETARE: REPERE ÎN DOMENIUL ARTELOR

PRACTICI DIDACTICE ȘI METODICO-INTERACTIVE DE CONSTITUIRE A UNITĂŢILOR DE STUDIU PENTRU PROGRAMELE DE FORMARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

ARTICOL

TEACHING AND INTERACTIVE-METHODICAL PRACTICES
OF CREATING STUDY UNITS FOR TRAINING PROGRAMMES IN HIGHER EDUCATION

VIORICA CAZAC,

conferenţiar universitar, doctor,
Universitatea Tehnică a Moldovei

LUCIA ADASCALIŢA,
lector universitar, doctor,
Universitatea Tehnică a Moldovei

În articolul de faţă este abordată practica de contemplare sistemico-modulară a cursurilor online, specifi ce învăţământului electronic (eLearning) pentru programele din învăţământul superior și de implicare a unităţilor de învăţare ca model didactic operațional în procesul de predare-învăţare-evaluare. Sunt prezentate componentele sistemico-modulare eLearning specifi ce disciplinelor de profi l și exemple din practica didactică. Un loc aparte îl prezintă aplicarea metodelor interactive prin intermediul tehnicilor și instrumentelor eLearning, utilizând platforma Moodle. În acest context, sunt propuse un ansamblu de metode interactive abile a fi  aplicate la discipline cu caracter tehnic și/sau artistic în învăţământul online, funcţie de competenţele caracteristice.

Cuvinte-cheie: unităţi de studiu, metode interactive, practici didactice, eLearning, învăţământ superior

Th is article considers the practice of online systemic-modular contemplation courses specifi c to e-learning (eLearning) programs in higher education, and the involvement of learning units operating as a didactic model for teaching, learning and assessment and presents eLearning systemic-modular components specifi c to profi le disciplines and examples of teaching practice. Special emphasis is laid on the application of interactive methods through eLearning techniques and tools, using the Moodle platform. In this context, a set of interactive methods are proposed that can be applied in teaching technical or artistic disciplines in online education, depending on the specifi c skills.

Keywords: study units, interactive teaching strategies, teaching practices, eLearning, higher education

1.     INTRODUCERE

Instruirea electronică sau învăţământul electronic (eLearning) înglobează mai mulţi „termeni cu semnifi caţie de sinonime funcţionale” [1, p. 7-11], (fi gura 1), care o defi nește în general ca fi ind o „formă de învăţământ online” [2, p. 5].

Dat fi ind faptul că în jurul conceptului eLearning planează o multitudine de termeni înrudiţi este necesară defi nirea acestuia atât în sens larg, cât și în sens restrâns.

În sens larg, eLearning semnifi că „totalitatea situaţilor educaţionale în care se utilizează semnifi cativ mijloacele tehnologiei informaţiei și a comunicării” [2, p. 7-11]. Termenul fi ind„preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învăţare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecţie a acţiunilor educative cu mijloacele informatice modern” [2, p.7-11]. În accepţiunea modernă, procesul de învăţământ bazat pe resurse utilizează atât modele clasice cu suporturile cunoscute (modele fi zice), cât și modele virtuale aparţinând tehnologiei multi-media. eLearning-ul reprezintă o componentă a modelului bazat pe tehnologie [3].

Figura 1. Termenii ce se subînţeleg prin conceptul eLearning

 

În sens restrâns, eLearning reprezintă un tip de instruire la distanţă, ca experienţă planifi cată de predare-învăţare organizată de o instituţie ce furnizează materiale într-o ordine secvenţială și logică pentru a fi  asimilate de cursanţi într-o manieră proprie, utilizând diferite medii [3].

Astfel, „aria semantică a conceptului eLearning” suprapune o mulţime de termini, ce „surprind varietatea experienţelor didactice care pot benefi cia de suport tehnologic” [2, p. 7-11].

2. ABORDAREA SISTEMICO-MODULARĂ A MATERIALULUI DIDACTIC ACCESAT PRIN INTERMEDIUL TEHNICILOR eLEARNING

Tehnologiile informaţionale moderne oferă un spaţiu virtual incomensurabil de învăţare oricând, oricui și oriunde, în sfere numeroase, cu cele mai neașteptate și mai nebănuite subiecte. Mobilizarea tuturor resurselor intelectuale și culturale ale persoanelor implicate în realizarea unui curs eLearning se prezintă ca o necesitate stringentă a prezentului, dar și a viitorului imediat [4]. Însă la prosperarea și creșterea calităţii cursurilor online, aduse studenţilor prin intermediul celebrei platforme Moodle, participă nu doar profesorii (creatori de cursuri) ci și studenţii, cei care urmează să pătrundă și să însușească informaţia.

Procesul instructiv-educativ, specifi c disciplinelor programului Design și Tehnologii Poligrafi ce, Facultatea Industria Ușoară, Universitatea Tehnică a Moldovei, este un proces mixt de învăţare în care se „combină învăţarea cu ajutorul materialelor online și învăţarea într-un grup cu un tutore” [5]. Obiectivele pentru disciplinele cu profi l tehnic au stabilite și implementate conform proiectului TEMPUS: 516 597 – 1-2001-FR Creation reseau universites thematiques en Sciences appliquees et Sciences economiques en Moldavie, cu aplicaţie la Universitatea Tehnică a Moldovei din 2011, inclusiv și la catedra Design și Tehnologii Poligrafi ce.

Pentru efi cientizarea procesului de predare-învăţare prin intermediul instrumentelor și tehnicilor eLearning, și a platformei Moodle, iniţial s-a recurs la stabilirea arhitecturii modulare a disciplinei, ce reprezintă o structură ramifi cată și bine administrată de către profesor. Astfel, disciplina este prezentată prin două elemente constituente: modulul de identitate a disciplinei și modulul didactico-metodic propriu-zis. Modulul de identitate a disciplinei cuprinde titlul disciplinei, numele și prenumele profesorului titular, aplicaţia forum Anunţurile profesorului, prezentarea obiectivelor și competenţelor cursului, planul calendaristic al disciplinei, programa analitică, resursele disciplinei, glosar, aplicaţia forum pentru studenţi, testul de evaluare iniţială și grupul unităţilor de studiu. Modulul didactico-metodic este divizat pe unităţi de studiu, fi ecare unitate de studiu conţinând titlul, obiectivele, conţinutul, sarcinile individuale sau de grup, bibliografi e, literatura recomandată, testul de autoevaluare, chat-ul pentru studenţi.

Figura 2. Modulul general al disciplinei Istoria artei și a designului

Figura 3. Modulul didactic al disciplinei Utilaj în industria poligrafi că, variantă redactată în limba rusă

La disciplinele de specialitate ale programului Design și Tehnologii Poligrafi ce, Facultatea Industria Ușoară, Universitatea Tehnică a Moldovei, a optat pentru prezentarea clar structurată și atractivă atât a componentelor structurale ale unităţilor de studiu (fi gura 4), cât și a conţinutului acestora (fi gura 5). Or, structurarea pe unităţi de studiu, s-a demonstrat clar din practică, că „presupune o abordare integrativă” și asigură „o nouă viziune asupra proiectării lecţiei” [6]. În acest context, structurarea pe unităţi de studiu permite explorarea atât a achiziţiilor teoretice cât și a celor practice. Elementele grafi ce și blocurile albe fi ind utilizate sporesc atractivitatea paginilor, lizibilitatea, perceperea mai ușoară a informaţiei și motivarea studenţilor în parcurgerea materialului didactic.

a)

b)

Figura 4. Componentele structurale ale unităţilor de studiu:
a)pentru disciplina „Imprimare off set”, variantă redactată în limba română
b)pentru disciplina „Utilaj în industria poligrafi că”, variantă redactată în limba rusă.

a)

b)

Figura 5. Prezentarea atractivă a conţinutului unităţii de studiu la disciplina Utilaj în industria poligrafi că, variantă redactată în limba rusă:
a)prezenţa elementelor grafi ce și a blocurilor albe;
b)evidenţieri ale cuvintelor-cheie abordate în conţinut.

 

Figura 6. Întrebări de autoevaluare înserate în cadrul unităţii de studiu

Toate aceste elemente de prezentare estetică a conţinutului unităţilor de studii contribuie la accesibilitatea, fl exibilitatea și confortabilitatea procesului de studiu, demonstrând astfel că sistemul eLearning „stimulează învăţarea individuală a cursantului/studentului (…)” [2, p. 7-11].

3.ABORDAREA INTERACTIVĂ A MATERIALULUI DIDACTIC ACCESAT PRIN

INTERMEDIUL TEHNICILOR eLEARNING

Pornind de la faptul că „sarcina educaţiei și formării la distanţă (…)” este de a „(…) completa o parte din structurile actuale cu un nou” [2, p. 7-11] se menţionează necesitatea implementării metodelor interactive/active nu numai în sala de curs, dar și pe platformele de învăţare online (la distanţă). Efi cienţa aplicării acestora a fost confi rmată odată cu aplicarea lor în practică la disciplinele de specialitate. Implicarea formelor de organizare a activităţii instructiv-educative a fost dirijată de tipurile de activităţi și resurse oferite de către platforma Moodle, dar și de tipul sarcinii de învăţare. Astfel, din paleta de instrumente Activităţi și Resurse pot fi  utilizate următoarele instrumente specifi ce pentru realizarea sarcinilor frontale și diferenţiale implicate în procesul de predare-învăţare (tabelul 1):

Tabelul 1. Instrumentele platformei Moodle ce pot fi  utilizate la implementarea metodelor interactive

Nr.	Instrumentul utilizat din paleta „Activităţi și Resurse”	Metoda interactivă
1.	Lecţie Assigment Funcţionalitate complex de încărcare fi șier Text online sau Journal Baze de date	–       Diagrama Wenn –       Studiul analitic al cazului –       Problematizarea –       Circhinele –       Harta conceptuală
2.	Forum Funcţionalitate complex de încărcare fi șier Încarcă un singur fi șier Baze de date	–       G.P.P. –       Diagrama cauzelor și efectelor –       Grafi c T
Nr.	Instrumentul utilizat din paleta „Activităţi și Resurse”	Metoda interactivă
3.	Chat Chestionar Test Alegere Încarcă un singur fi șier	–       Problematizarea –       Brainwriting –       Grafi c T –       Știu/Vreau să știu/Am învăţat
4.	Încarcă un singur fi șier Test Alegere Text online sau Journal	–       SINELG –       Cinquain –       Grafi c T –       Organizatorul grafi c –       Ghidul de studiu-învăţare

Figura 7. Exemplu de aplicare a metodei interactive Diagrama Wenn în procesul de învăţare la disciplina Poligrafi e generală, amplasată pe platforma Moodle

În ceea ce privește selectarea și aplicarea uneia sau altei metode interactive în predarea unui conţinut sau evaluarea cunoștinţelor punctul de plecare sunt competenţele specifi ce disciplinei și obiectivele ce urmează a fi  atinse. În acest context, este necesară defi nirea acestor două concepte: obiectiv și competenţă. Competenţa este definită ca „un ansamblu de comportamente potenţiale (afective, cognitive și psihomotorii) care permit unui individ exercitarea efi cientă a unei activităţi considerată ca fi ind în general complex” [7 p. 74.], iar obiectivul educaţional (sau pedagogic) „este cel care răspunde exigenţei de a traduce idealul, fi nalităţile și scopurile educative în ţinte concrete de atins, în cadrul variatelor situaţii educative” [8].

Întrucât specialitatea Design și Tehnologii Poligrafi ce înglobează discipline atât cu caracter tehnic cât și cele cu caracter artistic, iniţial s-au stabilit exact care sunt competenţele specifi ce disciplinelor tehnice și care sunt cele specifi ce disciplinelor artistice. Funcţie de caracteristicile specifi ce acestor două grupuri de competenţe s-au selectat metodele interactive ce vor permite dezvoltarea lor (figura 8).

Figura 8. Metode interactive efi ciente în dezvoltarea competenţelor specifi ce disciplinelor cu caracter

tehnic și artistic

Rezultatele procesului instructiv-educativ pot fi  măsurate, verifi cate și apreciate de asemenea și prin intermediul metodelor interactive, fi rește ele fi ind ajustate în funcţie de delimitările impuse de obiectivele didactice. În tabelul 2 sunt prezentate posibilele implementări ale unor metode interactive în procesul de evaluare iniţială și formativă.

Tabelul 2. Implementarea metodelor interactive la realizarea anumitor tipuri de evaluări

Figura 9. Exemplu de aplicare a metodei interactive Cadranele în cazul autoevaluării la disciplina Imprimare off set, amplasată pe platforma Moodle

4. CONCLUZII

• Graţie instrumentelor de învăţare oferite de platforma Moodle, există posibilitatea utilizării metodelor interactive de învăţare moderne care sunt aplicate în învăţământul tradiţional;
• Metodele interactive de învăţare și-au demonstrat cu plenitudine aplicabilitatea, dar și efi cacitatea, asigurând pe lângă asimilarea obiectivelor didactice impuse și dezvoltarea abilităţilor creative.
• Rezultatele școlare își pun amprenta asupra modalităţii în care studenţii își organizează învăţarea, iar o parte din aspecte este în strânsă legătură inclusiv cu modul în care materialele didactice sunt create și structurate de către cadrele didactice, în mare parte studenţii apreciind profesionalismul prezentării vizuale a informaţiei în cazul studiilor la distanţă, dar și a metodelor utilizate în vederea formării competenţelor pentru cazul studiilor faţă în faţă.

Referinţe bibliografice

1. BRAGARU, T. Învăţământ la distanţă: concept și terminologie. Ghid de iniţiere. Chișinău: Editura CET USM, 2008.

2  TODOS, P., SCRIPCENCO, A., CAZAC, V., GHENCEA, C. Ghid de bune practici. Elaborarea și evaluarea cursurilor online. Chișinău: UTM, 2012,

3. Despre e-learning, in general… [20.10.2016]. Disponibil pe Internet: http://www.competente-it.ro/content/despre-e-learning-general%E2%80%A6
4. ЛЕРНЕР, И. Дидактические основы методов обучения. Москва: Педагогика, 1981.
5. Obiectivele educaţionale. [citat 24.10.2016]. Disponibil pe Internet: https://www.scribd.com/doc/3673356/ Obiectivele-pedagogice
6. GORAȘ-POSTICĂ, V. E-learning: perspectivă fără alternativă. În: Didactica Pro, nr. 4 (74), septembrie 2012, ISSN 1810-6455.
7. BOTGROS, I., SIMION, C. Unitatea de învăţare – model didactic optim în procesul de predare-învăţare-evaluare la biologie. În: Didactica Pro, nr. 5-6 (87-88), 2014.
8. PETROVICI, C. Competenţele profesiei didactice – modele taxonomice. [citat 23.10.2016]. Disponibil pe Internet:

https://www.scribd.com/doc/253653742/ARTICOL-Comp-profesiei-didactice-pdf