STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 2 (29), 2016
STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 2 (29), 2016
REVISTARESURSE DE INFORMARE ÎN PROCESUL DE STUDII ȘI CERCETARE: REPERE ÎN DOMENIUL ARTELOR
ARTICOL
INFORMATIONAL RESOURCES IN THE PROCESS
OF STUDYING AND RESEARCH: FINE ARTS LANDMARKS
RODICA AVASILOAIE,
lector universitar,
Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
Articolul reprezintă o încercare sumară de a reda unele aspecte privind resursele informaționale din domeniul artelor. Propunem pentru utilizatorii interesați diverse tipuri de resurse informaționale în mediul tradițional și electronic. Rolul bibliotecii universitare în dezvoltarea infrastructurii informaționale este refl ectat ca un suport important în procesul de studii și cercetare. „Newsletters”, liste de discuții/distribuții profesionale, reviste magazine și reviste online sunt resurse new media relevante pentru domeniul artelor și contribuie la diversifi carea și actualizarea acestora. Ne propunem să tratăm atât resurse informaționale din Republica Moldova, cât și resurse externe.
Cuvinte-cheie: resurse informaționale, arte, biblioteci universitare, new media
Th e article tries to summarize some aspects about the informational resources in the domain of Fine Arts. We propose, for interested users, various types of informational resources in both traditional and electronic formats. Th e role of university libraries in the development of informational infrastructure is shown as a strong support in the process of studying and research. Newsletters, mailing lists, (online) magazines are relevant new media resources for the Fine Arts domain, contributing to their diversifi cation and updating. Th e article contains information resources from the inside and outside of the Republic of Moldova.
Keywords: informational resources, Fine Arts, University Libraries, New media
Omul dorește să știe tot ce se poate ști; deci să cercetăm, să căutăm, să afl ăm, să știm.
Dimitrie Cantemir
Cunoașterea și dezvoltarea resurselor informaționale în domeniul artelor este un proces complex, de actualitate, cu impact asupra performanței procesului de studii și cercetere. Activitatea de inovare, dezvoltare, cercetare și de creaţie artistică se realizează în scopul producerii de cunoaștere și al formării profesionale a specialiștilor de înaltă califi care [1].
Idealul educaţional al școlii din Republica Moldova constă în formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoștinţe și competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar și independenţă de opinie și acţiune, fi ind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale și universale asumate [1].
Dezvoltarea infrastructurii informaționale, generarea, difuzarea și utilizarea cunoștințelor în cadrul unui sistem efi cient de cercetare, accesul la informații, parteneriatele în domeniul cercetării sunt refl ectate în multe documente internaționale și în politicile educaționale europene, precum Cartea Verde privind Spațiul Europen de Cercetare [2], Strategia „Europa 2020” ș. a.
Strategia „Europa 2020” [3] trebuie să îi permită Uniunii Europene să atingă o creștere inteligentă, prin dezvoltarea cunoștinţelor și a inovării, prin investirea a 3% din Produsul Intern Brut în cercetare și dezvoltare.
Obiectivele strategiei „Europa 2020” sunt susținute, de asemenea, de șapte iniţiative emblematice la nivel european: Uniunea inovării, Tineretul în mișcare, Agenda digitală pentru Europa, Platforma europeană de combatere a sărăciei, O Europă efi cientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, O politică industrială adaptată erei globalizării, Strategia pentru noi competenţe și noi locuri de muncă.
Programul „Orizont 2020”, gândit să aducă rezultate care pot produce schimbări concrete în viaţa oamenilor, este cel mai mare program de cercetare al UE de până acum și unul dintre cele mai mari din lume. Bugetul substanțial al Programului „Orizont 2020” este un benefi ciu major pentru cercetarea și inovaţia europeană [4].
Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova Digitală 2020” este orientată spre crearea condiţiilor optime prin intervenţia minimă a statului, dar cu efect maximum pentru dezvoltarea societăţii informaţionale, concentrându-și eforturile pe trei piloni: infrastructură și acces – îmbunătăţirea conectivităţii și accesului la reţea; conţinut digital și servicii electronice – promovarea generării conţinutului și serviciilor digitale; capacităţi și utilizare – consolidarea alfabetizării și competenţelor digitale pentru a permite inovarea și a stimula utilizarea.
În procesul de dezvoltare a economiei inovative, capitalul uman este principala forţă motrice. Din acest considerent, un efort consistent și de durată trebuie să fi e depus pentru ca populaţia să fi e capabilă să genereze idei, să absoarbă noi cunoștinţe și să se adapteze la schimbări. În formarea capitalului uman, o importanţă majoră va fi atribuită sistemului educaţional formal, instruirii la locul de muncă în cadrul companiilor și instruirii pe tot parcursul vieţii, inclusiv cu utilizarea intensă a oportunităţilor și posibilităţilor oferite de TIC [5].
Generarea cunoștinţelor, impactul cunoștinţelor, difuziunea cunoștinţelor, produsele creative intangibile, bunuri și servicii creative și creativitatea online sunt aspecte incluse pentru evaluarea Strategiei inovaționale a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020: „Inovații pentru competitivitate” [6].
Dezvoltarea contemporană a cunoașterii este consecinţa organizării superioare a activităţilor de cercetare. Spaţiile infodocumentare sunt ameninţate cu sufocarea și căderea în predominanţa nesemnifi cativului, dacă nu vor fi găsite modalităţi mai efi ciente de a opera cu selectivitatea și cu personalizarea și dacă sistemele și structurile nu vor redescoperi și nu vor cultiva cu prudenţă forme superioare de exigenţă și elitism intelectual [7].
În acest context, rămân originale capitolele pe care acad. Aurel Avramescu le-a scris „despre condițiile unei informări efi ciente, considerațiile privind rentabilitatea și randamentul, nivelul și volumul documentării, schemele despre Luminarea și clarifi carea unei teme la limita cunoașterii actuale” și despre Raportul optim dintre nivelul și cantitatea materialului documentar cercetat. Remarcăm dragostea acestui savant pentru frumos, concretizată și într-o bogată colecție de artă care îi poartă numele.
Nu avem un model unic în cercetarea infodocumentară, dar avem o orientare comună și o recunoaștere a importanței acestui domeniu.
Ce valoare are și va avea biblioteca universitară în procesul de cercetare în era digitală? Răspunsul nostru la această întrebare ar putea fi următorul: expertiza umană; activarea, dezvoltarea infrastructurii informaționale; conservarea și difuzarea (prezervarea, diseminarea) cunoștințelor pentru generațiile viitoare.
O parte vitală a rolului bibliotecii și a bibliotecarului este de a ține pasul cu schimbările, de a dezvolta și livra o serie de instrumente, produse, servicii și idei care ar răspunde nevoilor informaționale ale comunității academice. Provocările modernizării învățământului superior, facilitățile bibliotecilor pentru educație, cercetare, inovare și dezvoltare sunt subiecte cheie discutate în mediul profesional.
Biblioteca va reuși (deoarece va depune multă muncă de valoare) în cazul în care continuă să fi e locul de acces și inovație în ceea ce privește informațiile științifi ce, modalitatea de a le găsi și a le utiliza. Asigurarea infrastructurii de lucrări științifi ce a fost misiunea bibliotecii înainte de inventarea tiparului și continuă să fi e misiunea bibliotecii într-o lume digitală.
Pentru mediul academic contează calitatea cercetării, iar pentru a o obține e nevoie de resurse de informare relevante și diverse.
Paul N. Courant (University Librarian and Dean of Libraries) [8] scrie despre rolul și funcțiile bibliotecilor de cercetare în secolul 21 prin prisma a trei perspective care se combină destul de reușit: cele ale unui fost rector, unui economist și a unui director de bibliotecă. Principiul care unește aceste perspective, cel puțin în opinia dlui Courant, este ideea economică a unui „bun public”. În acest caz e vorba de producția de bunuri și servicii a căror valoare este cel mai bine realizată prin acțiuni colective. Universitățile și toate bibliotecile se încadrează în această categorie.
Caracteristica cheie a bunurilor publice este consumul lor accesibil, ceea ce înseamnă că costul pentru utilizatori este zero. Strălucirea soarelui, vederea unui munte îndepărtat, accesul la catalogul disponibil pe WorldCat, precum și informațiile, în general, sunt bunuri publice în acest sens. O mare parte din bunurile publice și cele private se referă la cererea și oferta utilizatorilor.
Provocările actuale și viitoare ne obligă/încurajează să realizăm un management efi cient și să ne axăm pe trei elemente: misiuni/viziuni, resurse informaționale/tehnologice/fi nanciare și oameni/personal/utilizator. Vom refl ecta asupra resurselor informaționale/instrumentelor de informare în sprijinul procesului de studii și cercetare din domeniul artelor.
Exigențele utilizatorilor din acest domeniu derivă din dezvoltarea exponențială a noilor tehnologii, dar și din păstrarea tradițiilor, a respectării unor standarde clasice naționale și universale.
Utilizatorul postmodernist este asociat cu o nouă formă de civilizație postindustrială, cu o nouă paradigmă științifi că, cu o economie bazată pe cunoaștere, într-o nouă realitate culturală îmbinată prin diverse stiluri.
Care este oferta instituțiilor infodocumentare pentru noul utilizator?
În prezent, numărul instituțiilor infodocumentare este în creștere, o parte din ele fi ind din contextul internațional care oferă resurse multidisciplinare. Instituții precum UNESCO (Comisia Națională UNESCO), Ambasadele, Uniunile de Creație, bibliotecile, arhivele, muzeele, organizațiile concertistice, teatrele, instituțiile de învățământ, de cercetare, Camera Națională a Cărții, editurile, mass-media, ONG-urile oferă multiple resurse pentru dezvoltarea artelor.
Iată numele bibliotecilor care dispun de colecții bogate în domeniul artelor: Biblioteca Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (și rețeua de biblioteci din instituțiile de învățământ de profi l), Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Științifi că Centrală a AȘM „Andrei Lupan”, Biblioteca Științifi că a Universității de Stat „A. Russo” din Bălți, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” – fi liala de Arte „Tudor Arghezi”. Documente pe suport tradițional dețin și organizațiile concertistice, cum ar fi Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Sala cu Orgă. În scopul valorifi cării patrimoniului național scris în domeniul muzicii Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice implementează proiectul Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor și creația componistică): actualizare, sistematizare, digitalizare selectat în baza concursului de proiecte al Academiei de Stiinte a Moldovei. În ansamblu, artele sunt un domeniu creativ și resursele sale sunt pe măsură.
Conform datelor Camerei Naționale a Cărții, în anul 2015 în Republica Moldova s-au publicat
2700 de cărți. Fenomenelor artistice din Republica Moldova le sunt dedicate un număr mic de cărți. Publicațiile periodice sunt într-un număr infi m: revista Arta [9], seriile Arte audiovizuale, Arte vizuale (Institutul Patrimoniului Cultural); revista Studiul artelor și culturologie: istorie, teorie, practică (AMTAP). Revista descrie geneza și evoluţia artei naţionale, teoria și metodologia curriculumului educaţional, studiul culturii și artelor; revista Artă și educație artistică [10] (Universitatea de Stat „Aleco Russo” din Bălți): teoria și metodologia curriculumului educaţional, bazele teoretico-metodologice ale educaţiei, curriculumul de formare a cadrelor didactice; Revista de Știinţă, Inovare, Cultură și Artă Akademos [11] (Academia de Științe a Moldovei).. Este o publicaţie știinţifi că periodică de profi l larg, menită să oglindească fenomenul știinţifi c modern și dezvoltarea acestuia, să mediatizeze cercetările fundamentale și aplicative valoroase din diverse domenii, tehnologiile noi și rezultatele știinţifi ce de performanţă în scopul aplicării lor inovaţionale, să abordeze probleme și să elucideze investigaţiile ce ţin de patrimoniul spiritual material și imaterial, cultură și arte.
Putem remarca și alte surse care includ articole din domeniul artelor: ziarele Contrafort (www. contrafort.md), Literatura și arta (www. literaturasiarta.md) și revista Sud-Est cultural, o publicaţie trimestrială de cultură și civilizaţie care apare din anul 1990 la Chișinău. Revista contribuie la afi rmarea creaţiei literare contemporane din Republica Moldova, este conectată la valorile culturale românești actuale și oferă un larg spaţiu pentru dezbateri culturale și civice. (www.archive.org/details/ sudestcultural01.2015). Au mai existat două periodice: ART-hoc și Atelier.
O resursă importantă în materie de istorie a artei sunt publicațiile editurii „Arc”. Colecția de albume Mari artiști basarabeni ai secolului XX a cuprins mai multe nume: Eugenia Maleșevschi (Tudor Stavilă), Lazăr Dubinovschi (Vladimir Bulat), Mihail Grecu (Ludmila Toma), Andrei Sârbu (Constantin I. Ciobanu), Igor Vieru (Eleonora Brigalda-Barbas), Nina Arbore (Gheorghe Vida), Valentina Rusu-Ciobanu (Constantin I. Ciobanu), August Baillayre (Tudor Stavilă), Leonid Grigorașcenco (Irina Calașnicov), Th eodor Kiracoff (Tudor Stavilă), Miliţa Petrașcu (Ioana Vlasiu), Alexandru Plămădeală (Tudor Braga), Pavel Șilingovshi (Eleonora Brigalda-Barbas), Serghei Ciocolov (Natalia Vasilieva). Albumele conțin un amplu material biografi c.
În seria publicațiilor din domeniul artelor plastice amintim cataloagele unor plasticieni precum: Elena Bontea, Simion Zamșa, Tudor Cataraga, Dumitru Verdianu, Ada Zevin, Vlad Bolboceanu, Mihai Ţăruș ș.a. Toate publicaţiile amintite au texte introductive, acestea fi ind în armonie cu aparatul critic și materialul inclus în catalog.
Pentru arta contemporană și noile media sunt, în bună măsură, acoperitoare publicaţiile Centrului de Artă Contemporană din Chișinău – [ksa:k] – art.md.
Din ultimele apariții importante: albumul de artă O Antologie a picturii moldovenești 19402015, autor Vladimir Bulat [12]. Antologia cuprinde o selecție a pictorilor, nume de referință din diverse generații, a caror artă „arată cu prisosință întregul spectru de problematici și motivații ale actului artistic, mai ales, cum s-au dezvoltat și evoluat acestea dupa al Doilea Război Mondial în spațiul cultural dintre Prut și Nistru”, spune autorul albumului, criticul de artă Vladimir Bulat. Albumul cuprinde, intr-o realizare grafi că deosebită, o prezentare succintă, dar bogat ilustrată a 18 artiști basarabeni: Moisei Gamburd, Mihai Grecu, Ada Zevin, Igor Vieru, Aurel David, Valentina Rusu-Ciobanu, Andrei Sârbu, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Mihai Țăruș, Dumităr Peicev, Inessa Țîpin, Anatol Rurac, Alexander Tinei, Roman Tolici, Mark Verlan, Valentina Bobkova, Andrei Gamarț (www.artportfolio. ro/o-antologie-a-picturii-moldovenesti-1940-2015-vladimir-bulat/).
Un alt exemplu de resursă care oferă o cercetare a problemelor apariţiei și constituirii artei plastice moderne în spaţiul dintre Nistru și Prut este Arta plastică modernă din Basarabia. 1870-1940, autor Tudor Stavilă (anul 2000). Analiza se face în contextul proceselor analogice ce au avut loc în România, Rusia, Ucraina și Europa de Vest, fapt ce permite identifi carea aspectelor comune și celor specifi ce culturii plastice basarabene din perioada anilor 1887-1940. Lucrarea conţine două capitole, reproduceri, note bibliografi ce, o listă a ilustrațiilor, index de nume, abrevieri și un rezumat în limba franceză.
Editura „Știința” (www.stiinta.asm.md/personalitati-notorii) vine cu colecţia Personalităţi notorii care este, în esenţă, o galerie a oamenilor iluștri ai Basarabiei. Fiecare volum prezintă câte o personalitate marcantă a vieţii știinţifi ce și culturale (Mihail Muntean: o viață în lumea muzicii, 2013 etc.)
O colecție concepută ca o carte de vizită a comunităţii știinţifi ce din Republica Moldova este Academica, care reprezintă sub formă de carte rezultatele de importanţă majoră a activităţii din sfera știinţei și inovării la nivel naţional, cercetările fundamentale de actualitate și investigaţiile aplicative de performanţă. Colecţia pune în valoare, de asemenea, moștenirea știinţifi că, culturală și spirituală naţională (Eugen Doga: Compozitor, academician, 2007 etc.). Volumul Eugen Doga. Compozitor, academician este prima lucrare de analiză și sinteză a creaţiei remarcabilului compozitor basarabean care, implicit, face parte acum din elitele culturii muzicale universale.
Editura „Litera” vine cu colecția Mari compozitori.
Alte resurse de referință: Enciclopedia universală Britannica, Dictionar de mari muzicieni – Larousse, dicționarul Grove Dictionary of Music and Musicians (include și articole despre compozitorii din Republica Moldova).
Continuăm cu bibliografi ile din domeniul artelor retrospective: Cărțile Moldovei Sovietice, 6 volume 1921-1985, Arta Moldovei(1924-1974), Arta Moldovei, v. 1 Arhitectura și arta plastică (19752005), Arta Moldovei, v.2 (1975-2005): Muzică și Coregrafi e) – [13], Cronica publicațiilor de arte plastice (din 1973, Camera Națională Cărții), Cronica publicațiilor de note, Teatrul dramatic din Moldova Sovietică (1917-1960), notografi a Muzica Moldovei Sovietice (1945-1970), seria de biobibliografi i Compozitorii Moldovei Sovietice: Ștefan Neaga, Eugen Coca, Alexei Stârcea, Eugen Doga, seria Compozitorii Moldovei cu Zlata Tcaci, Gheorghe Neaga, Constantin Rusnac, Doina și Ion Aldea-Teodorovici, seria Plasticienii Moldovei: Igor Vieru, Gheorghe Vrabie, Mihai Grecu, Isai Cârmu. Alte biobibliografi i: Ghenadie Ciobanu, Tudor Chiriac, Valeriu Herța, Paulina Zavtoni, Serghei Pojar etc.
Bibliografi i curente ca cele mai importante surse: Bibliografi a Națională a Republicii Moldova, Exteriorica, Cultura în Moldova (până în 1992 – Cultură. Artă).
Biobibliografi i elaborate de Biblioteca Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (www.amtap. md/?page=publicatii&lang=1&number=73&p=66): Veniamin Apostol, Gleb Ciaicovschi-Mereșanu (1919-1999), Mihail Muntean, Vladimir Axionov, Elena Mironenco. Proiecte editoriale în curs de elaborare: bibliografi ile Mari dramaturgi și Publicații muzicologice (1940-2015), biobibliografi a Ghenadie Ciobanu.
Resursele informaționale în domeniul artelor (new media) le putem clasifi ca în câteva categorii: „Newsletters”, liste de discuții/distribuții profesionale („listes de diff usion”, „mailing lists”), periodice (magazine și reviste) online etc. Vă propunem o selecție operată din publicațiile în limbile franceză și engleză care cuprinde aceste zone lingvistice (este selectivă). Sursele sunt gratuite, toate dispun de legături („liens”, „links”) care ne ajută să descoperim noi site-uri, noi surse.
Lettres d’information („Newsletters“). Exemple: FineArt Forum, Leonardo Electronic Almanac, New media Notes.
FineArt Forum – FAF – anglofon, (www.fi neartforum.eu/index.php) conține informații despre apariții editoriale, manifestări culturale, prezentarea instituțiilor, proiecte etc. Forum-ul dispune din anii ’90 de un site asociat, cu informații bogate (are arhivă) și lucrări în „galerie”. FAF acoperă artele și noile tehnologii sub aspect artistic, cultural și științifi c și este o resursă indispensabilă prin varietatea de subiecte și rigoare.
Leonardo Electronic Almanac – LEA – anglofon, (leoalmanac. org) a fost creat în 1993, succede LEN (Leonardo Electronic News), lansat în 1991. LEA este supliment la Leonardo Music Journal, oferă eseuri și monografi i de analiză critică din domeniul artelor, tehnologii, prezentări (rubrica „Profi les”) ale instituțiilor, festivaluri, creații etc.
Leonardo Digital Review (LDR) propune una din cele mai bune cronici de comptes-rendus de cărți, CD-rom-uri, sites web și publicații periodice. Pe site-ul asociat găsim o galerie și avem acces la arhiva articolelor apărute în revista Leonardo.
LEA este accesat contra plată, are reduceri. Ca și Leonardo, este o publicație mai mult universitară.
New media Notes – anglofon, creat în 1996 este o „lettre d’information” și un site – resursă despre și pentru artiști care lucrează cu tehnologii moderne. Ea propune articole, comptes-rendus, interviuri.
Dezvoltarea Web la mijlocul anilor ᾽90 a deschis accesul la noi publicații, cu noi forme: liste de discuții și reviste magazine. Iată unele din ele: Listes de diff usion („mailing lists”) – liste de distribuire Rhizome, Syndicate, Nettime, Spectre – liste internaționale. Rhizome este dedicată artei „new media art”. Pune accent pe arta din internet. Puncte forte: interviuri, creații online.
Syndicate – anglofon, cu conținut de avize, articole, discuții. Pe site propun arhiva, baza de date a instituțiilor, legături (link-uri) pentru cercetare din întreaga lume. Include aspecte artistice, culturale, dar mai abordează și domeniul politic, social. Lista ajută la colaborarea între Vest și Est. În 2001 s-a creat o nouă listă SPECTRE: www.coredump.buug.de/cgi-bin/mailman/listinfo/spectre.
Site-ul Nettime (anglofon, francofon, néerlandofon) are un design modest, este un instrument de lucru și schimb de idei. Lista francofonă este creată în 1999:www. ada.eu.org/cgi-bin/mailman/listinfo/ nettime-fr. Tehnica listei permite analize, comentarii, intervenții,
conținând categorii distincte: artiști, critici, cititori. Toate aceste liste vin direct pe e-mail (abonare la curier electronic).
O altă categorie de new media sunt Revues/Magazines en ligne: Synesthésie, Le magazine du CIAC, Archée, Chair et Métal (Flesh & Metal), Switch. Spre deosebire de liste, periodicele trebuie accesate pe site-urile respective. Pentru prima oară, discursurile critice și teoretice sunt însoțite de lucrările vizate. Revistele magazin în domeniul artelor inserează și reviste literare franceze, poezii. Revista de arte devine un obiect al creației. Toate aceste publicații exprimă noțiunea de colecții, arhive și acces la informații, cuprinzând website-uri, articole, informații, lucrări etc. Ele sunt arhivate în baze de date, care pot fi consultate prin cuvinte cheie, numere.
Synesthésie – francofon (France) a fost creat în 1995 și include articole însoțite de operă, agenda manifestărilor din Franța și din lume. Synesthésie poate fi defi nit ca revistă magazin de „artă contemporană online”, făcând clar că arta și new media sunt mână la mână. Agenda e foarte bine realizată. Interfața e realizată de artistul Claude Closky. Multiplele ferestre mici în culori vii se deschid pe ecran, purtând fi ecare titlul unei rubrici.
Le magazine du CLe magazine du CIAC (Centre International d’Art Contemporain de Montréal) – francophone & anglophone
(Québec) ciac.ca
Această revistă magaz in conține articole, interviuri, lucrări, comptes-rendus, legături, arhiva și este un exemplu de calitate în domeniul
artelor. Informațiile sunt profunde și riguroase. Legăturile (link-urile) sunt bine realizate și interesante. Archée – francofon (Québec) se prezintă ca o revistă de arte online. Este consacrată ciberartei (artă interactivă) și culturii cibernetice (cultură artistică din spațiu cib ernetic). Aici găsim articole teoretice, eseuri, analiza operelor online, interviuri, de asemenea informații despre manifestări, interacțiuni și prezentări de instituții.
Chair et Métal (Flesh and Metal) – francofon și anglofon. Publicația provoacă discuții despre teme și forme de sensibilitate umană în era tehnoculturii. Este un spațiu pentru refl ecții și creație. Propune texte și opere. Chair & Métal face parte din categoria revistă creativă. E în culori alb-negru care amintesc de o revistă literară.
Switch – anglofon. Switch est le Media Art Journal este o revistă de arte și new media a Universității San José din California. Aici găsim eseuri, texte, opere, comptes-rendus și calendare. Articolele acoperă diverse tem atici. Switch este o revistă analitică, de critică și de cercetare, mai mult pentru refl ecții decât creație. Design-ul general e simplu și clar. Fiecare număr face obiectul unui concept specifi c, experimental. Pentru revistă, discuțiile despre artă vin din interior, încorporând și opere.
Telepolis – germanofon și anglofon. Telepolis are o rubrică cu Net Art și are un caracter socio-politic. Conține articole și opere. O revistă magazin de cultură cibernetică este Wired online.
Artbyte online – magazinul culturii numerice. Este axat mai mult pe design, publicitate și marketing. Predomină informația americană. Site-ul agora-gallery.com oferă acces la galeria de arte. artbookmagazine.com/fr – Art book magazine este o librărie online. Unele cărți sunt gratuite. latribunedelart. com – Patrimoniu cultural, artă occidentală.
Site-ul calindex.eu reprezintă un indice gratuit de reviste cinema, adresa web spectresducinema.org este o revistă gratuită, iar site-ul nyarc.org este un consorțium între muzeele din New York. De asemenea, putem identifi ca blogurile artiștilor: blogsearch.google.com Accesul la resursele informaționale științifi ce este asigurat prin diverse forme și servicii noi realizate de biblioteci. Ca exemplu – crearea repozitoriilor instituționale, colecțiilor de documente digitale. De remarcat importanța Accesului Deschis pentru comunitatea academică. Inițiativa Accesului Deschis declară principiile de bază pentru noi oportunități de acces ale oamenilor de știință la ediții electronice, asigurând recenzarea, conservarea, arhivarea publicaților științifi ce, respectarea drepturilor de autor și, în același timp, accesul larg și gratuit la publicațiile autorilor [14, p.66].
Continuăm șirul resurselor indispensabile pentru procesul de studii și cercetare cu bazele de date internaționale cu text integral. De exemplu: Cambridge University Press publică în prezent peste 330 de reviste academice peer-review și peste 500.000 de articole. Conținând ultimele cercetări dintr-o largă gamă de subiecte, revistele editurii Cambridge sunt accesibile în întreaga lume în format print și online. Cambridge publică, pe lângă revistele proprii, și reviste în colaborare cu peste 100 de societăți profesionale și academice pentru a asigura succesul optim al fi ecărei publicații. De asemenea, include colecția de cărți în format electronic ce poartă denumirea Cambridge Companions to Music.
Platforma Oxford Journals oferă acces cu text integral la reviste știinţifi ce de cercetare străine în format online, fără alt suport magnetic sau pe hârtie. Este oferită de una dintre cele mai mari edituri universitare din lume, o editură motivată de calitatea publicaţiilor sale (oferă, mai nou, acces la colecții de cărți din domeniul muzicii). Biblioteca și bibliotecarul participă la crearea resurselor informaționale proprii, selectează și oferă acces la diverse resurse la nivel local, național și internațional. Prin cultura informației, instruirea bibliotecarului și a utilizatorului vom asigura accesul integral la aceste resurse.
Viitorul bibliotecii și a cercetării depinde de efi cacitatea de a furniza și accesa resursele informaționale. Pentru o muncă academică excelentă trebuie să cunoaștem, să valorifi căm și să analizăm aceste resurse informaționale atât pe suport tradițional, cât și pe cel electronic.
Referințe bibliografi ce
- Codul Educației al Republicii Moldova [online]. 2014 [accesat 5 apr. 2016]. Disponibil: http://lex.justice.md/ md/355156/
- Th e European Research Area: New Perspectives: Green paper [online]. In: Eur-Lex: Access to European Union law. 2008 [accesat 5 apr. 2016]. Disponibil: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ TXT/?uri=URISERV%3Ai23037
- Europa 2020: strategia Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică [online]. In: Eur-Lex: Access to European Union law. 2014 [accesat 21 aug. 2016]. Disponibil: http://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/?uri=uriserv:em0028
- Horizon 2020 [online]. In: European Commission: Research & Innovation : participant portal. [accesat 11 apr. 2016]. Disponibil: https://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/ opportunities/index.html
- Hotărâre nr. 857 din 31.10.2013 cu privire la Strategia națională de dezvoltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020” [online]. 2013 [accesat 25 iun. 2016]. Disponibil: http://lex.justice.md/md/350246/
- Hotărâre nr.952 din 27.11.2013 cu privire la aprobarea Strategiei inovaționale a Republicii Moldova pentru pe-rioada 2013-2020 „Inovaţii pentru competitivitate” [online]. 2013 [accesat 21 mai 2016]. Disponibil: http://lex. justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id= 350541
- STOICA, Ion. Numai cercetarea salvează. [online]. 2002 [accesat 11 mai 2016]. Disponibil: http://www.lisr.ro/ 6-stoica.pdf
- COURANT, P. N. Th e future of the library in the research university [online]. In: Council on library and information resources. [accesat 27 aug. 2016]. Disponibil: http://www.clir.org/pubs/ reports/pub142/courant.html
- Arta [online]. In: Instrumentul Bibliometric Național. [accesat 11 febr. 2016]. Disponibil: https://ibn.idsi.md/ru/ vizualizare_revista/83
- Artă și educaţie artistică [online]. In: Instrumentul Bibliometric Național. [accesat 11 febr. 2016]. Disponibil: https://ibn.idsi.md/ru/vizualizare_revista/57
- Revista de Știinţă, Inovare, Cultură și Artă „Akademos” [online]. In: Instrumentul Bibliometric Național. [accesat 11 febr. 2016]. Disponibil: https://ibn.idsi.md/ru/vizualizare_revista/18 \
- O Antologie a picturii moldovenești 1940-2015, Vladimir Bulat [online]. In: Art portfolio [accesat 11 febr. 2016]. Disponibil: http://artportfolio.ro/o-antologie-a-picturii-moldovenesti-1940-2015-vladimir-bulat
- Arta Moldovei, 1975–2005 : bibliografi e [online]. 2. Chișinău: AȘM, 2013 [accesat 12 mar. 2016]. Disponibil: http://bsclupan.asm.md/src/userfi les/src/bibliografi i/arta%20moldovei%20bibliografi e%20vol_2.pdf
- ȚURCAN, Nelly. Comunicarea științifi că în contextul accesului deschis la informație. Chișinău: CEP USM, 2012, p.
- ISBN 978-9975-71-253-8.