PRINCIPLES OF ORGANIZING SOCIAL SPACE IN MUSIC: CONVERGENCE
PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ALE SPAŢIULUI SOCIAL ÎN MUZICĂ: CONVERGENŢA
SVETLANA MOZGOT,
Associate Professor, PhD in arts,
Adyghe State University, Institute of Arts
VALERI MOZGOT,
Professor, Doctor of Pedagogy,
Adyghe State University, Institute of Arts
CZU 78.067
The concept of „social” space was developed by the American anthropologist E. Hall in the work „Hidden Dimension”, implying a distance from 120 cm to 3 m, typical of official communication. The purpose of the study of social space in music is to identify the principles of the organization of social space in a small group that contribute to the processes of semantic formation. In the organization of interaction of participants of a small group in music, manifestations of synchronicity and symmetry which are indicators of action of the General principle — convergence — are established; (from Lat. converge-approach, converge) — contrasting comparison of musical themes, and then their convergence and harmonious fusion. The result of the use of convergence by composers in opuses is associated with the identification of a General category of meaning — for example, „terror”, „love”, „peace” and others, for which the gradual display of inner kinship between contrasting principles is carried out.
Keywords: social space, interaction, musical meanings, hermeneutics
Conceptul de spaţiu „social” a fost dezvoltat activ de antropologul american E. Hall în lucrarea sa „Dimensiunea ascunsă”, prin care se subînţelege o distanţă de la 120 cm până la 3 m, tipică pentru comunicarea oficială. Scopul studierii spaţiului social în muzică este identificarea principiilor organizării spaţiului social într-un grup mic, care contribuie la procesul de formare a studiilor semantice. În organizarea interacţiunii dintre membrii grupului mic în muzică, am descoperit manifestări de sincronitate, simetrie, care sunt indicatori ai principiului general — convergenţa (de la lat. converge — a se apropia, a se asemăna) — confruntarea contrastului dintre temele muzicale, iar mai apoi — convergenţa şi îmbinarea lor armonioasă. Rezultatul utilizării principiului convergenţei de către compozitori în opusuri este asociat cu identificarea categoriei generale de semantică, de exemplu „teroare”, „dragoste”, „pace” şi altele, în scopul de a demonstra treptat relaţia de rudenie internă dintre principiile contrastante.
Cuvinte-cheie: spaţiu social, interacţiune, sensuri muzicale, hermeneutică