STUDIUL ARTELOR ŞI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 4 (27), 2015

REVISTA

Cuprins

Selectează Articol АНТОН РУБИНШТЕЙН И УКРАИНА (ИСТОРИЯ ОДНОГО РОЯЛЯ) PORTRETUL DE CREAŢIE AL PIANISTEI ANTONINA STADNIŢKI SERGEI PROKOFIEV’S PIANO SONATA NO. 5 IN C MAJOR OP. 135: A STYLISTIC APPROACH Unele consideraţii asupra evoluţiei genului de operă în creaţia Compozitorilor din Basarabia ACTIVITATEA INTERPRETATIVĂ A COMPOZITORULUI GHEORGHE NEAGA ФОРТЕПИАННЫЙ СБОРНИК ВЕСЕННЕЕ НАСТРОЕНИЕ О. НЕГРУЦЫ: СТИЛЕВЫЕ И ЖАНРОВЫЕ ОСОБЕННОСТИ ПРОИЗВЕДЕНИЙ ASPECTE STILISTICE ŞI INTERPRETATIVE ALE PIESEI SKAI-SKEP DE EDY TERENYI THE PIANO DUO A. LAPICUS – IU. MAHOVICI IN THE MIRROR OF POSTMODERNISM VALORIFICAREA SURSEI FOLCLORICE ÎN PROCESUL DE CRISTALIZARE A MUZICII CORALE ROMÂNEŞTI Alcătuirea scenariului după un obicei popular: între tradiţia populară şi didactică academică (note Metodice la riTualuri populare) INSTRUIREA PERCUŢIONIŞTILOR DE JAZZ ÎN CLASA DE VIBRAFON ИЗУЧЕНИЕ ФОРТЕПИАННЫХ ПРОИЗВЕДЕНИЙ МОЛДАВСКИХ КОМПОЗИТОРОВ В НАЧАЛЬНЫХ КЛАССАХ НА ОСНОВЕ ХРЕСТОМАТИИ ДЛЯ I-IV КЛАССОВ ПОД РЕДАКЦИЕЙ Л. РЯБОШАПКА И Г. ТЕСЕОГЛУ UNELE REPERE METODOLOGICE CU PRIVIRE LA FORMAREA ABILITĂŢII MOTORII NECESARE PENTRU CITIREA LA PRIMA VEDERE LA LECŢIILE DE PIAN НЕКОТОРЫЕ МЕТОДИЧЕСКИЕ АСПЕКТЫ ВОКАЛЬНОГО ДЫХАНИЯ В ПРОЦЕССЕ ПРЕПОДАВАНИЯ ДИСЦИ­ПЛИНЫ СОЛЬНОЕ ПЕНИЕ INIŢIEREA STUDENTULUI-DIRIJOR ÎN BAZELE TEHNICII DIRIJORALE (PRIMII PAŞI ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN FORMAREA TEHNICII DIRIJORALE) ФИЛОСОФСКО-ЭСТЕТИЧЕСКОЕ ВОСПРИЯТИЕ ФОРМООБРАЗОВАНИЯ В ДИЗАЙНЕ ОДЕЖДЫ SCHIMBĂRILE ŞI MODIFICĂRILE TIPARULUI DE PANTALON PENTRU ŢINUTE NETIPICE PERSONALITATEA CADRULUI DIDACTIC – CONDIŢIE FUNDAMENTALĂ ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV UNIVERSITAR APLICAREA STRATEGIILOR DIDACTICE INTERACTIVE ÎN FORMAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEORETICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR МЕТОДИКА ПРЕПОДАВАНИЯ МИФОЛОГИИ В ВЫСШИХ УЧЕБНЫХ ЗАВЕДЕННИЯХ ХУДОЖЕСТВЕННОГО ПРОФИЛЯ

INIŢIEREA STUDENTULUI-DIRIJOR ÎN BAZELE TEHNICII DIRIJORALE (PRIMII PAŞI ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN FORMAREA TEHNICII DIRIJORALE)

ARTICOL

INIŢIEREA STUDENTULUI-DIRIJOR ÎN BAZELE TEHNICII DIRIJORALE (PRIMII PAŞI ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN FORMAREA TEHNICII DIRIJORALE)

 

INITIATING THE STUDENT CONDUCTOR INTO THE BASICS OF THE CONDUCTING TECHNIQUE (THE FIRST STEPS AND THEIR IMPORTANCE IN DETERMINING THE CONDUCTING TECHNIQUE)

 

LUMINIŢA GUŢANU STOIAN,

lector universitar, doctor, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, România

 

Primii paşi în tehnica dirijatului semnifică Gimnastica pretactală ce presupune pregătirea şi formarea aparatului dirijo­ral. În consecintă, există mai multe tipuri de exerciţii, precum cele de eliberare a braţelor, cele de relaxare a muşchilor, dar şi cele pentru formarea gestului dirijoral şi perfecţionarea lui. Acest studiu nu deţine doar enumerarea tipurilor de exerciţii, este un studiu ce evocă toate posibilele probleme în formarea aparatului dirijoral, modalităţile de rezolvare a acestora şi argumen­tarea necesităţii iecărui tip de exerciţiu.

Cuvinte-cheie: gimnastica pretactală, dirijat coral, aparatul dirijoral, tehnica dirijorală

The first steps of the conducting technique mean-Conducting warm-ups which entail the preparation and shaping of the conducting apparatus. Consequently, there are several types of exercises, such as releasing the arms, relaxing the muscles, but also those that help shape and perfect the conducting gesture. This study comprises not only an enumeration of the types of exercises, but it also displays all the potential problems one may encounter in the formation of the conducting apparatus and the methods of solving them. It also explains the need for every type of exercise.

Keywords: conducting warm-ups, choral conducting, conducting apparatus, conducting technique

 

„Tehnica dirijorală este un instrument ce va fi folosit în scopul relatării conceptului mental inter­pretativ şi în conducerea instrumentului muzical (corul)” [1, p. 77]. Gimnastica pretactală presupune pregătirea şi formarea aparatului dirijoral. Există două tipuri de exerciţii:

• exerciţii de eliberarea braţelor şi de relaxarea muşchilor;
• exerciţii pentru formarea gestului dirijoral şi perfecţionarea lui.
• Cu ajutorul gimnasticii pretactale studentul-dirijor îşi formează primele deprinderi dirijorale:
• îşi eliberează braţele;
• îşi relaxează muşchii;
• capătă deprinderea de corelare a mâinilor;
• îşi formează exactitatea pulsaţiei metrice şi a impulsurilor;
• îşi ixează nivelul planului mediu dirijoral.

Toate exerciţiile vor fi secondate vocal, prin enumerarea tuturor timpilor din cadrul măsurii în caracterul şi modul de atac propus. În această ecuaţie vocea dirijorului=corul, iar mâinile=dirijorul.

Acest binom utilizat în exerciţii şi în lucrul individual este foarte util pentru dezvoltarea pulsaţiei interioare a studentului-dirijor, menţinerea pulsaţiei pe parcursul întregii lucrări, precum şi la corela­rea gesticii dirijorului cu intenţiile sale, lucru care mai târziu va facilita dialogul gestual al dirijorului cu corul. Iar, „rolul dirijorului este să formeze instrumentul coral şi să-l ridice la un nivel cât mai înalt, folosindu-se de arsenalul de mijloace de expresie însuşit prin tehnică” [2, p. 22].

Înainte de expunerea setului de exerciţii, vom enumera părţile componente ale mâinii:

• palma;
• poignet-ul (din limba franceză semnifică încheietura mâinii);
• antebraţul-partea mâinii de la poignet până la cot;
• bratul-partea de la cot până la umăr.

1. Exerciţii pentru eliberarea braţelor şi de relaxare a muşchilor:
   Exerciţiul nr. 1

Începe exerciţiul stând cu picioarele depărtate la nivelul umerilor, braţele vor i în jos atârnând iresc pe lângă corp. Din această poziţie vom executa mişcări circulare cu umerii, la început în spate, apoi în faţă. Exerciţiul nr. 2

Revenind în poziţia iniţială a mâinilor vom efectua mişcări circulare cu ambele braţe, alternându-le, vom începe cu mâna dreaptă, apoi cu cea stângă. Exerciţiul nr. 3

Cu braţele extinse lateral, flexate în articulaţia cotului vom executa mişcări circulare (de la cot) cu ambele mâini spre exterior, apoi în interior. Exerciţiul nr. 4

Cu braţele aproape de corp, lexate în articulaţia cotului vom executa mişcări circulare din poig­net, cu ambele mâini spre exterior, apoi în interior. Exerciţiul nr. 5

Din poziţia iniţială ridicăm braţele la nivelul osului stern cu poignet-ul suspendat. Se va sta în această poziţie câteva secunde după care se vor lăsa braţele în jos în cădere liberă (după cădere se vor lăsa câteva secunde să se balanseze în virtutea inerţiei).

Exerciţiul nr. 6

Din poziţia iniţială ridicăm braţele cat de sus putem cu poignet-ul suspendat. Se va sta în această poziţie câteva secunde după care se vor lăsa braţele în jos în cădere liberă (după cădere se vor lăsa câ­teva secunde să se balanseze în virtutea inerţiei).

1. Exerciţii pentru formarea gestului dirijoral:
   Vom începe prin realizarea gestuală a impulsului:
   Exerciţiul nr. 1

Stând pe scaun în faţa mesei (care va i la nivelul osului stern sau la nivelul diafragmei a studen-tului-dirijor) cu mâinile în poziţia de avertizare (ixată pe masă), vom ridica mâinile până la nivelul umerilor, apoi le lăsăm să cadă brusc, în virtutea inerţiei pe aceeaşi suprafaţă a mesei. La ridicarea mâinilor studentul-dirijor va inspira, la impactul cu masa (la lovitură) va expira.

Exerciţiul nr. 2

Din aceeaşi pozitie se vor realiza aleatoriu lovituri pe suprafaţa mesei (punctul de sprijin va rămâ­ne în buricele degetelor arătător şi cel mijlociu). Exerciţiul nr. 3

Pe aceeaşi suprafaţă se va efectua un lanţ de măsuri dirijorale de 4 timpi, cu enumerarea timpilor de către studentul-dirijor. Exercţiul nr. 4

Se va efectua exerciţiul nr. 3 din poziţie irească de dirijat (din picioare), utilizând planul mediu dirijoral, schema se va dirija prin ‘scuturare’ de mâini, enumerarea timpilor rămâne valabilă.

Exerciţiul nr. 5

În acest exerciţiu se va trece treptat de la „scuturat” la o tactare irească, temperând treptat gestul, păstrând lejeritatea mâinii şi exactitatea impulsului.

III. Pentru asimilarea rapidă şi corectă a efectuării auftakt-ului vă propunem un set de exerciţii practice:

Exerciţiul nr. 1

Vom exersa cele două faze de efectuare ale auftakt-ului.

Stând pe scaun în faţa biroului sau a unei mese (ideal este să existe un dispozitiv pentru dirijat), masa fiind la nivelul planului mediu de dirijat, studentul-dirijor îşi va fixa mâinile pe aceasta în poziţia de aver­tizare, sprijinindu-se pe buricele degetelor (în special, pe arătător şi cel mijlociu), ixându-şi punctul de pornire. După ce şi l-a fixat va efectua avântul (mâna va merge în sus) mimând respiraţia, apoi lăsand-o în cădere liberă mâna va reveni în poziţia iniţială. După ce se va exersa de mai multe ori, acest exerciţiu va fi realizat de către studentul-dirijor şi din picioare pe planul mediu de dirijat (pe planul imaginar).

Exerciţiul nr. 2

Stând pe scaun în faţa biroului sau a unei mese, masa iind la nivelul planului mediu de dirijat, studentul-dirijor îşi va ixa mâinile pe aceasta în poziţia de avertizare, sprijinindu-se pe buricele dege­telor (în special pe arătător şi cel mijlociu), fixându-şi punctul de pornire. Se va efectua un lanţ de bătăi dirijorale în schemă de 4 timpi cu oprire după fiecare bătaie (atenţie! – oprirea presupune prezenţa binomului impuls – recul). Revenirea în schemă sau continuarea lanţului de bătăi dirijorale se va face cu ajutorul autakt-ului, gestual se va pleca de pe bătaia pe care s-a oprit către următoarea, mimând respiraţia. Pe acelaşi principiu se va proceda la iecare bătaie din cadrul măsurii. Acest exerciţiu se va efectua şi în scheme dirijorale de 3 şi 2 timpi. După ce se va exersa de mai multe ori, acest exerciţiu va fi realizat de către studentul-dirijor şi din picioare pe planul mediu de dirijat.

Exerciţiul nr. 3

Acest exerciţiu se va efectua după principiul exerciţiului nr. 2, doar că iecare lanţ de bătăi dirijora­le va începe de pe un alt timp. De exemplu: primul lanţ de bătăi dirijorale va începe de pe timpul 2 din măsura de 4 timpi, aceasta presupunând ca studentul-dirijor să dea autakt-ul de pe timpul întâi, dacă va începe de pe timpul 3, auftakt-ul va fi de pe timpul 2 etc. Şi acest exerciţiu se va efectua în scheme de 3 şi 2 timpi.

Exerciţiu nr. 4.

Se va efectua pe principiul exerciţiului nr. 3, dar fără opriri în cadrul măsurii; se pot alterna tipu­rile de contur. Exerciţiul nr. 5

Se vor dirija următoarele exerciţii ritmice:

Atenţie! Toate exerciţiile vor fi secondate vocal de către studentul-dirijor prin enumerarea tuturor timpilor din cadrul măsurii în caracterul, pulsaţia metrică şi modul de atac propus. La fel, toate aufta-kt-ele (respiraţiile) obligatoriu vor fi executate.

Este foarte important ca în timpul efectuării exerciţiilor studentul-dirijor să-şi urmărească toate senzaţiile (momentele de eliberare a întregului aparat dirijoral, momentele de lovituri (impuls-recul)) şi coordonarea celor trei piloni:pulsaţia interioară, enumerarea timpilor şi binomul impuls-recul.

În concluzie, „realizările artistice şi pedagogice ale unui student, viitor profesor-dirijor depind de o educaţie corectă, de capacităţile sale creatoare şi de o pregătire corectă profesională” [3, p. 319].

Referinţe bibliografice

1.  GUŢANU, L. The Complexity and Characteristics of Choral Art. In: Studia Musica of „Babes – Bolyai” University. Cluj-Napoca, 2014, nr.1, p. 77-79.

2.  GUŢANU, L. Noi perspective în formarea şi educarea studentului în calitate de viitor profesor de muzică şi dirijor de cor. În: Anuar ştiinţific: Muzică, Teatru, Arte Plastice. Chişinău: Grafema Libris, 2012, nr. 2(15), p. 22-24.
3.  GUŢANU, L. The development of the student as a conductor. In: Педагогика и Психология (Культура и искусство), выпуск VII. Казань: Отечество, 2014, p. 319-321.