DOI: https://doi.org/10.55383/amtap.2022.2.15
Arta, având în centru fiinţa umană – creatorul şi opera sa, a fost mereu în atenţia cineaştilor, impunându-se în evoluţia cinematografiei prin subiecte complexe inspirate din toate genurile de artă.
În 1970 la studioul „Moldova-Film” se lansează primul film de nonficţiune consacrat artiştilor plastici – „Alexandru Plămădeală” în regia lui Anatol Codru. Apoi a urmat lansarea mai multor filme din această categorie, semnate de diferiţi regizori: „Obsesie” (regizor V. Druc, 1983), „Gleb” (regizor V. Jereghi, 1983), „Confesiune” (1985) şi „Mihai Grecu. Dincolo de culoare” – ambele în regia lui M. Chistrugă, „Mihai Beţianu” (regizor Igor Isac, 1992) ş.a.
Vom încerca să elucidăm cum serveşte arta cinematografică în prezent artele, care au generat-o, susţinându-le şi valorificându-le prin limbajul său cinematografic.
Cuvinte-cheie: film de nonficţiune, artă plastică, limbaj cinematografic, subiect cinematografic, revistă cinematografică
Art, having in its center the human being – the creator and his work, has always been in the attention of filmmakers, imposing itself in the evolution of cinema through complex subjects inspired by all the genres of art.
In 1970, at the studio „Moldova-Film” was launched the first nonfiction film dedicated to the plastic artists – „Alexandru Plămădeală” directed by Anatol Codru. Then, followed the release of several films in this category, signed by different directors: ”Obsession” (director V. Druc, 1983), „Gleb” (director V. Jereghi, 1983), ”Confession” (1985), ”Mihai Grecu. Beyond Color” – both directed by M. Chistrugă, „Mihai Beţianu” (director Igor Isac, 1992) and others.
We will try to elucidate how cinematic art currently serves the arts, which generated it, supporting them and capitalizing on them through its cinematic language.
Keywords: nonfiction film, fine art, cinematic language, cinematic subject, cinematographic magazine