ÎN SEMN DE OMAGIU PROFESORULUI VLADIMIR AXIONOV
AS A SIGN OF GRATITUDE TO THE TEACHER VLADIMIR AXIONOV
PARASCOVIA ROTARU,
cercetător ştiinţific superior, doctor în studiul artelor, Institutul Patrimoniul Cultural al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova
Articolul este dedicat fostului meu profesor, conducător al tezei de doctor, Vladimir Axionov. A fost şi rămâne a fi cea mai reprezentativă personalitate a muzicologiei şi a culturii muzicale naţionale, care în numeroasele sale studii a promovat, neîncetat, creaţia muzicală autohtonă, demonstrând valoarea spirituală şi nivelul artistic al acesteia.
Cuvinte-cheie: profesor, savant, personalitate unică, muzicologie, creaţie muzicală, vocaţie pentru ştiinţă şi predare, patrimoniu naţional, valori spirituale.
This article is dedicated to my former lecturer, scientific supervisor of my Doctor’s Degree Thesis — Vladimir Axionov. He was and still is the most dignified personality of national musicology and musical culture, who, in his numerous studies, had continuously promoted native music creation, showing its spiritual value and level of artistic excellence.
Keywords: lecturer, scientist, exceptional personality, musicology, music creation, a calling for science/vocation for teaching, national heritage, spiritual values.
Încercând să scriu aceste rânduri, am simţit, pentru prima dată, un sentiment de părere de rău că nu sunt poet sau scriitor, să pot, ca şi ei, aduna cele mai frumoase şi mai alese cuvinte, să le îmbin, ca şi ei, cât mai armonios, şi să le aduc în semn profundă recunoştinţă şi mulţumire celui care a fost profesorul şi îndrumătorul meu în arta sunetelor, celui datorită căruia am ajuns unde am ajuns.
Îmi amintesc foarte bine venirea lui Vladimir Axionov la Institutul de Arte Gavriil Musicescu din Chişinău, unde prin anii 1976-1977 îmi făceam şi eu studiile. Un lector energic, bine instruit, cultivat, Vladimir Axionov a devenit profesorul fără pereche la obiectul Istoria muzicii universale. Ba mai mult, spiritul ştiinţific pronunţat şi vocaţia deosebită pentru profesia sa, atât pentru ştiinţă, cât şi pentru predare, l-au transformat pe Vladimir Axionov în animatorul vieţii cultural-muzicale de la noi, tot el devenind piatra de temelie pentru muzicologia naţională ca ştiinţă.
Din acel moment Vladimir Axionov a trăit cu toată dăruirea în această atmosferă şi-mi dau bine seama că orice încercare dea-l privi într-o alta, rămâne fără succes. Vladimir Axionov şi-a îndeplinit destinul hotărât de Dumnezeu, păşind cu toată dăruirea spre împlinire. Forţa interioară vulcanică, interesul mereu constant în activităţile sale, ghidate de harul primit de la naştere i-au asigurat ilustrului savant un loc aparte în istoria spiritualităţii poporului nostru.
Numeroasele sale studii care cuprind o arie tematică variată prin abordarea diverselor aspecte din domeniul muzicii naţionale şi internaţionale, ne conving de greutatea ştiinţifică şi valoarea culturală a cercetărilor sale, de faptul că Vladimir Axionov a fost un reprezentant strălucit al ştiinţei muzicale. O simplă enunţare a numelui său întăreşte afirmaţia că a fost şi va rămâne o fiinţă singulară a muzicologiei naţionale. De pe această treaptă înaltă Vladimir Axionov a demonstrat tuturor că muzica acestui plai mioritic deţine patrimoniu incontestabil care trebuie să intre în circuitul valorilor naţionale şi internaţionale.
Cunoştinţele profunde pe care le acumulase la una dintre cele mai renumite instituţii muzicale din Europa, la Conservatorul P. Ceaikovski din Moscova, Rusia, talentul şi felul de a munci cu toată abnegaţia i-ar fi permis să profeseze în orice instiuţie muzicală din lume. N-a făcut-o, însă. Modest din fire, a preferat să rămână la baştină, în Moldova. Născându-se într-o familie cu vechi tradiţii culturale, Vladimir Axionov a preferat să devină un fidel continuator al acestora, ceea ce a şi făcut într-un mod, cu totul, admirabil.
Un crâmpei din viaţa lui m-a surprins enorm şi atunci mi-am dat seama că într-adevăr, Vladimir Axionov a fost un om deosebit de toţi cei care-l înconjurau. Indiferent de toate grijile şi responsabilităţile pe care le purta pe umerii săi, el n-a scăpat din vedere lucrul cel mai de preţ din viaţa unui muritor — de a se îngriji şi de sufletul său. S-a pregătit cu toată seriozitatea, a citit suficientă literatură din domeniul respectiv şi la o vârstă onorabilă, a primit taina Botezului, taină care, conform învăţăturii patristice, este calea directă spre mântuire, spre viaţa veşnică, spre nemurire. Vladimir Axionov a ales această cale. Şi în acest caz, parcă simplu şi pe înţelesul tuturor, el a rămas să fie un model, precum şi un exemplu vorbitor de slujire şi devotament pentru tot ce înseamnă neam, ţară, valori spirituale.
Cu toţii avem datoria de a cunoaşte viaţa acestei personalităţi unice, fără egal, în deosebi cei care nu l-au cunoscut, căci Vladimir Axionov a fost şi va rămâne, în istoria culturii neamului, o binecuvântare dumnezeiască.