STUDIUL ARTELOR ŞI CULTUROLOGIE: istorie, teorie, practică – Nr. 4 (27), 2015

REVISTA

Cuprins

Selectează Articol АНТОН РУБИНШТЕЙН И УКРАИНА (ИСТОРИЯ ОДНОГО РОЯЛЯ) PORTRETUL DE CREAŢIE AL PIANISTEI ANTONINA STADNIŢKI SERGEI PROKOFIEV’S PIANO SONATA NO. 5 IN C MAJOR OP. 135: A STYLISTIC APPROACH Unele consideraţii asupra evoluţiei genului de operă în creaţia Compozitorilor din Basarabia ACTIVITATEA INTERPRETATIVĂ A COMPOZITORULUI GHEORGHE NEAGA ФОРТЕПИАННЫЙ СБОРНИК ВЕСЕННЕЕ НАСТРОЕНИЕ О. НЕГРУЦЫ: СТИЛЕВЫЕ И ЖАНРОВЫЕ ОСОБЕННОСТИ ПРОИЗВЕДЕНИЙ ASPECTE STILISTICE ŞI INTERPRETATIVE ALE PIESEI SKAI-SKEP DE EDY TERENYI THE PIANO DUO A. LAPICUS – IU. MAHOVICI IN THE MIRROR OF POSTMODERNISM VALORIFICAREA SURSEI FOLCLORICE ÎN PROCESUL DE CRISTALIZARE A MUZICII CORALE ROMÂNEŞTI Alcătuirea scenariului după un obicei popular: între tradiţia populară şi didactică academică (note Metodice la riTualuri populare) INSTRUIREA PERCUŢIONIŞTILOR DE JAZZ ÎN CLASA DE VIBRAFON ИЗУЧЕНИЕ ФОРТЕПИАННЫХ ПРОИЗВЕДЕНИЙ МОЛДАВСКИХ КОМПОЗИТОРОВ В НАЧАЛЬНЫХ КЛАССАХ НА ОСНОВЕ ХРЕСТОМАТИИ ДЛЯ I-IV КЛАССОВ ПОД РЕДАКЦИЕЙ Л. РЯБОШАПКА И Г. ТЕСЕОГЛУ UNELE REPERE METODOLOGICE CU PRIVIRE LA FORMAREA ABILITĂŢII MOTORII NECESARE PENTRU CITIREA LA PRIMA VEDERE LA LECŢIILE DE PIAN НЕКОТОРЫЕ МЕТОДИЧЕСКИЕ АСПЕКТЫ ВОКАЛЬНОГО ДЫХАНИЯ В ПРОЦЕССЕ ПРЕПОДАВАНИЯ ДИСЦИ­ПЛИНЫ СОЛЬНОЕ ПЕНИЕ INIŢIEREA STUDENTULUI-DIRIJOR ÎN BAZELE TEHNICII DIRIJORALE (PRIMII PAŞI ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN FORMAREA TEHNICII DIRIJORALE) ФИЛОСОФСКО-ЭСТЕТИЧЕСКОЕ ВОСПРИЯТИЕ ФОРМООБРАЗОВАНИЯ В ДИЗАЙНЕ ОДЕЖДЫ SCHIMBĂRILE ŞI MODIFICĂRILE TIPARULUI DE PANTALON PENTRU ŢINUTE NETIPICE PERSONALITATEA CADRULUI DIDACTIC – CONDIŢIE FUNDAMENTALĂ ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV UNIVERSITAR APLICAREA STRATEGIILOR DIDACTICE INTERACTIVE ÎN FORMAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEORETICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR МЕТОДИКА ПРЕПОДАВАНИЯ МИФОЛОГИИ В ВЫСШИХ УЧЕБНЫХ ЗАВЕДЕННИЯХ ХУДОЖЕСТВЕННОГО ПРОФИЛЯ

SCHIMBĂRILE ŞI MODIFICĂRILE TIPARULUI DE PANTALON PENTRU ŢINUTE NETIPICE

ARTICOL

SCHIMBĂRILE ŞI MODIFICĂRILE TIPARULUI DE PANTALON PENTRU ŢINUTE NETIPICE

 

CHANGES AND MODIFICATIONS OF THE TROUSERS PATENS FOR NON-STANDARD FIGURES

 

SVETLANA SUDACEVSCHI,

lector superior, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice

 

Printre problemele cu care se confruntă constructorii articolelor vestimentare sunt ţinutele nestandarde ale corpului omenesc. În prezentul articol se examinează posibilităţile de modificare ale tiparului de pantalon pentru doamnă. Autoarea expune metode de schimbări şi modificări în tiparul de bază al pantalonului pentru doamnă conform ţinutei ne standarde şi folosite în procesul metodico-didactic în instituţiile de învăţământ de profil.

Cuvinte-cheie: tiparul de bază, ţinută, vestimentaţie, deplasarea pensei, linia pasului, linia taliei, partea din faţă a pan­talonului, partea din spate a pantalonului, luarea măsurilor

Among the problems faced by the constructors of clothing goods are the non-standard figures of the human body. The present article examines the possibilities of modifying the curve of women’s trousers. The author proposes methods of chang­ing the basic drawing of the women’s trousers for figures with non-standard figures and to use these methods in the process of training in specialized educational institutions.

Keywords: the basic drawing, figure, product, displacement of the pleat, the step seam, the waist line, the front part of the trousers, the back part of the trousers, take measurements

 

Teoriile elaborate pentru construirea tiparului necesar executării produselor de îmbrăcăminte au în vedere îmbrăcarea unui corp simetric normal-proporţionat.

Datorită unor defecte din naştere sau a unor activităţi în care corpul a fost supus unei poziţii defectuoase, acesta poate prezenta următoarele defecte de conformaţii sau asimetrii: abdomen proe­minent, fese dezvoltate sau plate, şolduri asimetrice, şolduri dezvoltate tip „galife”, coapse dezvoltate, spatele cambrat moderat, spatele cambrat exagerat, picioare cu forma „O” etc. (fig.1).

Deoarece aceste defecte se manifestă, în general, pe o parte a corpului, se execută întâi tiparul pentru corp simetric, având în vedere partea normală a corpului şi, după aceea, tiparul se prelucrează pentru partea care prezintă anomalia. Analizând cu atenţie, înainte de luarea măsurilor, ţinuta, confor­maţia, eventualele neproporţionalităţi sau anomalii ale corpului şi ţinând seama de ele la construirea tiparului, se pot elimina din timp unele defecţiuni ce apar la probe sau în aspectul final al produsului.

Transformarea tiparului de bază într-un model oarecare se efectuează numai după ce acesta a fost prelucrat pentru eventualele anomalii.

În lucrarea de faţă sânt prezentate cele mai frecvente situaţii, privind abaterile de la normal ale corpului, precum şi metoda de corectare a tiparului.

Ţinută cu fese plate.

Disproporţionalităţi ale corpului precum: fese plate, linia taliei din spate coborâtă pot fi identi­ficate vizual. Lungimea pantalonului din faţă este mai mare cu 1cm în comparaţie cu linia laterală. Lungimea pantalonului din spate este mai mică cu 2 cm decât linia laterală.

Dacă conformaţia corpului nu este prevăzută la etapa construirii, partea din spate va i mai lungă în produsul inal şi formează cute orizontale sub fese (fig.2).

Prelucrarea tiparului de bază a pantalonului de doamnă pentru ţinută cu fese plate.

Pe tiparul din spate (fig.3) din vârful pensei trasăm liniile de decupare:

• din vârful pensei spre punctul K, plasat cu 4^5 cm mai jos de linia feselor şi deplasat cu 1-2 cm în stânga de la linia de mijloc;
• din punctul de intersecţie a liniei şoldului cu linia laterală spre punctul K;
• din punctul de pe linia şezului (fig. 3) spre punctul K.

Decupăm pensa şi piesele după liniile trasate. În punctele Z şi Z1 piesa se decupă, neajungând 1-2 mm de tăietură.

Piesa de jos a părţii din spate rămâne nemişcată. Se deplasează părţile superioare în aşa mod, în­cât laturile pensei taliei să coincidă (sau adâncimea pensei se micşorează). Ca rezultat, se micşorează lungimea părţii din spate a pantalonului. E necesar de scurtat şi linia şezului. Pentru a obţine această micşorare piesa centrală superioară se suprapune pe piesa de jos cu 0.5 – 1 cm la nivelul liniei şezului. Conturăm cu ajutorul florarului linia şezului obţinută. Linia taliei din spate o coborâm în jos cu 1 cm.

Ţinută cu şolduri dezvoltate.

Ţinuta cu şolduri proeminente „galife” se întâlnesc destul de frecvent la doamne. Dacă această conformaţie a corpului nu este prevăzută la etapa de construire a tiparului, confecţia (pantalonul), din cauza ajustării exagerate, formează cute orizontale la nivelul cusăturilor laterale şi surplus de lungime pe linia pasului (fig.4).

Prelucrarea tiparului de bază al pantalonului de doamnă cu şolduri dezvoltate.

Ţinută cu coapse dezvoltate. Coapsele pline, dezvoltate în faţă, se întâlnesc la doamne de diferite vârste şi mărimi.

Tiparul de spate şi faţă (fig.5) se decupă orizontal la nivelul cel mai proeminent al şoldului. Piesele pantalonului se deschid pe linia laterală cu 0.5-1 cm, totodată, se scurtează linia pasului la aceeaşi dimensiune. La liniile laterale din faţă şi din spate se adaugă 0.5 cm conform ig.5. Liniile obţinute se conturează cu lorarul.

Dacă această conformare nu este prelucrată la etapa de construire, pantalonul formează cute pe linia de mijloc în faţă şi sub fese. La nivelul coapselor pantalonul este prea ajustat (fig.6).

Prelucrarea tiparului de bază al pantalonului de doamnă cu coapse dezvoltate în faţă.

În acest caz, tiparul din faţă al pantalonului se decupă pe linia de mijloc de la talie până la linia genunchiului (fig.7).

Decupăm pe linii orizontale partea din faţă a pantalonului:

• cu 2 cm mai jos de linia feselor;
• la nivelul de mijloc al coapselor;
• pe linia genunchiului.

Piesele părţii din faţă se deschid (se deplasează) în funcţie de proeminenţa coapselor cu 1-2 cm. Ca rezultat, obţinem mărirea tiparului din faţă la nivelul coapselor. Se lungeşte linia pasului şi lina laterală cu aceeaşi dimensiune.

 

Partea din spate pe linia laterală şi pe linia pasului se micşorează cu jumate din adaosul proiectat din faţă, adică cu câte 0.5-1cm la fiecare linie. Conturăm cu florarul liniile obţinute.

Suprapunem tiparul obţinut din faţă cu tiparul de bază pe linia pasului şi conturăm linia de mijloc din faţă. Suprapunem tiparul obţinut din spate cu tiparul de bază pe linia pasului şi conturăm linia şezului.

Pentru a evita cutele sub fese este necesar depunerea pe pantalon (la măsură pe corp) a unei cute sub linia feselor. Calculând adâncimea cutei formate, vom scurta lungimea pantalonului din spate. Adâncimea cutei formate nu poate depăşi 0.5-1 cm. Croim din nou partea din spate. Cu ajutorul ie­rului de călcat vom lungi linia laterală şi linia pasului care nu ajunge.

Concluzie.

Odată cu participarea tot mai intensă a femeii la activitatea industrială, alături de emanciparea ei pe plan cultural, pantalonul a devenit un articol aproape indispensabil în garderoba personală. Pan­talonul este un articol vestimentar purtat de femei la diferite vârste şi cu diferite măsuri ale corpului.

Exemplele mai sus menţionate permit obţinerea unui produs bine-aranjat pe corp, indiferent de conformaţia şi conigurarea corpului.

 

Referinţe bibliografice

1. CIUTEA M., BÂRLĂDEANU M., DRAGU M. Manualul croitorului. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1995.
2. CUICA F., GALBEN E. Croitorie practică, Bucureşti, Ceres, 1987.
3. АНДРЕЕВА Р. Брюки на любой вкус. Санкт-Петербург: издательский дом Литература,2001.
4. Ателье Rundschau: Revista, nr. 6, 2002.