VIZIUNI INTERPRETATIVE ASUPRA CONCERTULUI PENTRU VIOLĂ ŞI ORCHESTRĂ DE G. F. HÄNDEL (H. CASADESUS)
INTERPRETATIVE VISIONS ON THE CONCERTO FOR VIOLA AND ORCHESTRA BY G. F. HÄNDEL (H. CASADESUS)
VLADIMIR ANDRIEŞ,
conferenţiar universitar interimar, doctorand,
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
Concertul pentru violă şi orchestră h–moll de G. F. Händel a devenit cunoscut publicului larg în anul 1924 fiind prezentat de renumitul pe atunci violist francez H. Casadesus. Cu toate că tematismul şi formele în care sunt articulate cele trei mişcări ale concertului sunt menţinute aparent în tradiţiile epocii barocului, o analiză mai minuţioasă a discursului confirmă presupunerile că acest concert a fost compus (și nu doar reconstituit și redactat) la începutul sec. XX de H. Casadesus în stilul lui G. F. Händel. Despre aceasta vorbesc unele mijloace de dezvoltare a materialului muzical, planul tonal foarte bogat (în special în partea I), cizelarea constructivă a formei, componenţa orchestrei, scoaterea în prim plan a solistului ş.a. Însă,
indiferent ce procent din textul Concertului aparţine mâinii lui G. F. Händel şi cât a fost completat/redactat de H. Casadesus, acesta prezintă o lucrare de o frumuseţe şi de o valoare artistică incontestabilă, îndrăgită de majoritatea violiştilor oferindu–le numeroase prilejuri pentru a–şi demonstra atât abilităţile tehnice, cât şi muzicalitatea.
Cuvinte cheie: G. F. Händel, H. Casadesus, baroc, concert pentru violă, forma ritornelică, ritornel, interludiu, trăsături de arcuş.
The Concerto for viola and orchestra h–moll by G. F. Händel became familiar, to the public in 1924 when it was presented by H. Casadesus, a French viola player who was famous at that time. Despite the fact that the themes and forms in which are articulated the three movements of the Concerto are apparently maintained in the traditions of the baroque epoch, a more thorough analysis of the discourse confirms the suppositions that this concerto was composed (not just reconstituted and revised) at the beginning of the 20th century by H. Casadesus in G. F. Händel’s style. This is shown by some means of developing the musical material, the extremely rich tone plan (especially in part I), by the constructive polish of the form, the
composition of the orchestra and the place of the soloist at the forefront etc. But no matter what percentage of the Concerto text belongs to G. F. Händel’s hand and what was completed / revised by H. Casadesus this concerto is a work of uncontestable beauty and value that most of the viola players are fond of and that offers them numerous occasions to demonstrate both their technical abilities and musicality.
Keywords: G. F. Händel, H. Casadesus, Baroque, viola Concerto, Ritornello form, Ritornello, interlude, bowing techniques.