În prezentul articol ne propunem analiza particularităţilor compoziţionale şi stilistice a două miniaturi pentru vioară şi pian de E. Elgar – Salut d’amour şi Bizarrerie – compuse în anii 1888-1890, completându-le cu recomandări care ar putea fi utile violoniştilor în procesul de studiere şi interpretare a acestor bijuterii muzicale.
Salut d’amour este o piesă lirică, de salon, în stilul caracteristic scrisului componistic al compozitorului exprimat prin simplitate, proprie acestei perioade timpurii de creaţie. Fiind considerată o lucrare accesibilă atât pentru publicul larg cât şi pentru violoniştii amatori, ea este frecvent prezentă în concerte de tip divertisment.
Bizarrerie este o piesă de virtuozitate, ce reflectă caracteristicile stilului violonistic elgarian prin alternarea procedeelor de staccato, a figurilor ritmice punctate şi staccato-volant. Considerăm, că denumirea miniaturii reflectă caracterul capricios, ce persistă pe parcursul discursului muzical, prezent şi în structura ei mai puţin obişnuită.
Cuvinte-cheie: E. Elgar, miniaturi, vioară, Salut d’amour, Bizarrerie
This article represents an analysis of the compositional and stylistic particularities of two miniatures for violin and piano by E. Elgar written in the years 1988-1980, complementing them with recommendations that might come in useful for the study process of violinists and the successful performance of these musical gems.
Salut d’amour is a lyrical drawing-room piece in a style characteristic of the composer’s writing, expressed through simplicity, typical of this early period of creation. Being considered to be an accessible piece both to the large audience and amateur violinists, it is frequently presented in entertainment concerts.
Bizarrerie is a virtuoso piece which refl ects the characteristics of the Elgar violin style through the alternation of musical articulations such as staccato, dotted rhythmical figures and staccato-volant. The name of this miniature, in our opinion, depicts its whimsy character which persists throughout the musical discourse, as well as in its unusual structure.
Keywords: Elgar, miniatures, violin, Salut d’amour, Bizarrerie