În contextul globalizării,promovarea identităţii culturale reprezintă o strategie prioritară a ţării noastre. Tot mai mult suntem supuşi influenţelor etnoculturale, suntem marcaţi de dinamismul cultural regresiv şi de noile tendinţe care, adesea, vin în contradicţie cu valorile spirituale ale memoriei colective. Scopul acestui articol este de a releva importanţa ornamentului ca arhetip, ca simbol identitar, dar şi ca semn decorativ cu cele mai alese calităţi estetice. În cadrul articolului autorul insistă asupra evidenţierii şi valorifi cării identităţii culturale prin ornamentele de valoare naţională care, alături de ţesături, devin semne, simboluri identitare pentru ţara noastră. Axat pe cercetări etnografice de teren, pe analize interdisciplinare şi interviuri etnografice, prezentul demers ştiinţific aduce în lumina cercetărilor etape de descifrare a ornamentului, precum şi logica aranjării ţesăturilor în decorul interiorului tradiţional. Valorificând memoria colectivă, autorul evidenţiază semnificaţiile anumitor ornamente (busuiocul, cocostârcul, cucul, cocoşul, hora ş.a.) prin raportarea acestora la modelul lumii şi la sistemul de reprezentări simbolice.
Cuvinte-cheie: ornament, identitate culturală, globalizare, ţesături tradiţionale
In the context of globalization, the promotion of the cultural identity is a priority strategy of our country. We are increasingly subject to ethnocultural infl uences, we are marked by the cultural regressive dynamism and the new trends, which oft en run counter to the spiritual values of collective memory. The purpose of this article is to reveal the importance of the ornament as an archetype, as an identity symbol, but also as a decorative sign with the best aesthetic qualities. In the article, the author insists on highlighting and developing the cultural identity through ornaments of national value, which along with fabrics, become signs, symbols of identity for our country. Focused on ethnographic field research, on interdisciplinary analysis and ethnographic interviews, this scientific approach brings to the light of research the stages of deciphering the ornament, as well as the logic of arranging fabrics in the traditional interior. Valorising the collective memory, the author highlights the significance of certain ornaments (the basil, the stork, the cuckoo, the rooster, the hora, etc.) by relating them to the world model and to the system of symbolic representations.
Keywords: ornament, cultural identity, globalization, traditional fabrics