În paginile articolului se propune în premieră o analiză a ciclului pentru pian „Iluzii” de V. Ciolac, consacrat profesorului său de compoziție P. Rivilis. Lucrarea este alcătuită din patru părți ce se desfășoară preponderent în tempouri lente. Principiul de bază îl constituie contrastul, care este sesizat aici, preponderent, în secțiunile interne ale fiecărei părți. O astfel de reprezentare oferă, totodată, integritate ciclului prin similitudinile vădite ale tempourilor ce se înscriu în categoria celor lente și, în același timp, dezvăluie conceptul propus de autor, creionarea celor mai importante caracteristici ale portretului muzical al profesorului său – calmul, rafinamentul, finețea.
Cuvinte-cheie: ciclu pentru pian „Iluzii”, V. Ciolac, mistic, discurs sonor, interval, spațialitate, registru, creație bachiană
In the pages of the artice, we propose for the first time an analysis of the cycle for piano „Illusions” by V. Ciolac dedicated to his composition teacher P. Rivilis. The work is made up of four parts, which develop predominantly in slow tempo, the basic principle is that of contrast here, it is mostly noticed in the internal sections of each part. Such a representation also offers integrity to the cycle through the obvious similarities of the times that fit within the slow ones and, at the same time, reveals the concept proposed by the author, the description of the most exponential characteristics of his teacher’s musical portrait – the calm, refinement, fineness.
Keywords: the cycle for piano „Illusions”, V. Ciolac, mystic, sound discourse, interval, spatiality, register, Bach creation