DOI https://doi.org/10.55383/amtap.2023.1.17
Potrivit credințelor populare românești, pământul suferă în timpul aratului. Când primii oameni au tras brazde cu plugul, pământul a sângerat și a început să țipe. Pentru a-i ușura chinul, se recomandă să nu-l lucrezi la amiază și noaptea, deoarece pământul are nevoie de odihnă ca și omul. Acest motiv folcloric a cunoscut mai multe interpretări în etnologia românească. A fost apreciat, succesiv, drept o expresie a animismului, o imagine poetică, o dovadă de profund respect față de natură, o ilustrare a violenței sacre pe care o comite plugarul etc. Motivul suferinței pământului capătă o valoare deosebită în prezent, când ne confruntăm cu o serioasă criză ecologică. Înțelepciunea tradițională ne oferă, astfel, un îndemn la reflecție și reevaluare a comportamentului nostru față de mediul înconjurător.
Cuvinte-cheie: folclor, pământ, arat, suferință, muncă, interpretări
According to Romanian folk beliefs, the soil suffers when man ploughs it. After the first humans had traced furrows, the soil shed blood and started to shout. To ease its pain, it is recommended to refrain from working at noon and at night, because the earth needs rest, like humans. This folkloric motif has known several interpretations in the Romanian ethnology. Specialists considered it, successively, as an expression of animism, a poetic image, a proof of deep respect for nature, an illustration of the sacred violence committed by the ploughman, etc. The motif of the pain of the soil has a special value nowadays when we confront a serious ecological crisis. Traditional wisdom, thus, offers us an impulse to reflect and reconsider our behaviour towards the environment.
Keywords: folklore, soil, ploughing, pain, labour, interpretations